Creşterea populaţiei urbei Dorohoi spre sfârşitul secolului al XIX-lea a determinat conducerea locală să înfiinţeze noi şcoli primare de băieţi şi fete. Din lipsă de spaţiu, s-a înfiinţat mai întâi Şcoala primară nr. 2 de băieţi, deschisă la 1 septembrie 1887. Îşi avea sediul într-o casă particulară de pe strada Sfântul Neculai Domnesc la nr. 9. Dar clădirea era mică, fără spaţiu pentru recreaţia copiilor. S-a luat hotărârea ca numele ei să fie Mihail Kogălniceanu unul din marii oameni de stat ai Româmiei care a fost, în repetate rânduri, deputat de Dorohoi. Totodată, în cadrul forului local s-a fixat ca locaţie pentru construirea unui local propriu terenul de pe aceeaşi stradă de la nr. 28, cumpărat de primărie de la cetăţeanul Gheorghe Teodoru.
Doi ani mai târziu, în 1889, se deschide şi Şcoala Primară nr. 2 de fete, căreia i s-a dat numele “Regina Elisabeta”. Şi pentru această şcoală, primăria locală a cumpărat un teren de la doi cetăţeni: Iancu Leibovici şi David Waisman.
Până la construirea celor două localuri pentru şcoli,clasele au funcţionat în condiţii grele: copiii erau îngrămădiţi în spaţii insalubre, procesul instructiv-educativ se desfăşura fără material didactic, fără bănci etc.
La 23 mai 1893 s-a pus piatra fundamentală a celor două şcoli primare. La fesivitatea organizată cu acest prilej a participat şi inspectorul general al învăţământului primar Meisner, care a ţinut şi o cuvântare. A urmat sfinţirea oficiată de protoereul judeţului Dorohoi Constantin Ciocoiu. Au participat şi notabilităţile oraşului, preoţi, cadre didactice. Serbarea a continuat cu un banchet oferit de primăria locală în sala hotelului Zoller şi prezidat de primarul Iorgu Cernăvodeanu.
Ca o mică paranteză: notăm că perioada 1893-1907 a fost cea mai prolifică din punct de vedere al construcţiilor în Dorohoi; clădirile ridicate atunci nu au egal şi domină chiar şi astăzi oraşul. Cronologic amintite, s-au inaugurat: clădirea gimnaziului „Gr. Ghica VV” (1893), Catedrala (1894), clădirile Şcolilor Primare nr. 2 de băieţi şi fete (1894), Palatul administrativ - Prefectura (1899), Şcoala Primară nr. 1 de băieţi „Gh. Asachi” (1904), Primăria (1907) este vorba de clădirea aflată în renovare ş.a. Aceste lucrări edilitare au fost posibile datorită oamenilor deosebiţi şi sufletişti care aveau grijă de Dorohoi în acei ani: avocaţii Vasile Calcântraur şi Gheorghe Ghe. Burghele ca deputaţi în Parlamentul ţării, prefecţii Costică Stroici, D.P. Moruzi şi Ioan Pillat, Iorgu Cenăvodeanu, avocatul Gheorghe Marcu şi Gheorghe Ghe. Burghele ca primari. Acestora, oraşul nostru ar trebui să le păstreze o veşnică recunoştinţă.
Revenind la cele două şcoli ce constituie subiectul articolului de faţă, specificăm că ponderea elevilor acestora proveneau din centrul oraşului, foarte mulţi fiind de naţionalitate evreiască, precum şi copii din Broscăuţi şi din Trestiana.
Pe lângă Şcoala Primară nr. 2 de băieţi „Mihail Kogălniceanu” a funcţionat, începând cu anul 1920, şi o şcoală pentru adulţii analfabeţi. De asemenea, din 1926, două săli de clasă a acestei şcoli au fost transformate în dormitoare pentru elevele de la Şcoala Pedagogică de fete.
Pentru că numărul elevilor de la Şcolile Primare nr. 2 era foarte mare, mai ales că din anul 1924 s-a constituit şi clasa a V-a, direcţiunea şcolii a solicitat primăriei încă două camere de la casele Cristescu de pe aceeaşi stradă, cerere satisfăcută de forurile locale.
Din anul 1945, la iniţiativa inimoasei învăţătoare Ana Alexandru s-a înfiinţat pe lângă Şcolile nr. 2 o cantină pentru elevii săraci, cantină sprijinită de Crucea Roşie o organizaţie foarte activă în oraşul nostru.
În anul 1960, cele două şcoli s-au unit sub conducerea directorului Dumitru Bostan. Până în anul 1950, remarcăm următorii directori ai acestor şcoli care au depus o activitate deosebită: Elena Teodorescu, Maria Munteanu, Maria Bantaş, Elena Vasiliu, Gheorghe Şerban, Dimitrie Romanescu, Constantin Florea, Ştefan N. Ionescu. Să mai notăm că Şcolile Primare nr. 2 de fete şi băieţi au beneficiat, de-a lungul anilor, de un corp didactic excelent din punct de vedere profesional.
Nu putem încheia rândurile de faţă fără a aminti câţiva dintre elevii şi elevele care au făcut cinste şcolii: Alexa Vasile - ulterior profesor universitar, Alexandrescu Vasile-scriitor, Bantaş Mircea-profesor universitar, Murariu Ion-pictor, Bantaş Corneliu şi Stelian Dumitrescu-ofiţeri superiori, Boghian Gheorghe–antrenorul lotului naţional de atletism fond, Pascu Mihai-primar, Gorincu Gheorghe-profesor universitar, Debeli Mihai-creator de artă, Ionescu Gabriela, Şipurel Olga, Rotărescu Livia, Rabinsohn Leivi, Wasserman Perla, Zelingher Sumer cu toţii elevi excepţionali.
Pe scurt, cele două Şcoli Primare nr. 2 de fete şi de băieţi, au fost două unităţi de elită în învăţământul dorohoian. După comasarea lor, după transformarea lor în şcoli gimnaziale şi-au continuat activitatea instructiv-educativă cu aceleaşi rezultate notorii. Pentru nostalgicii oraşului amintim că în faţa şcolii era amplasat bustul marelui istoric V. A. Urechia. Oare cum a fost posibilă decapitarea acestei statui măreţe ce dădea o notă distinctivă acestor şcoli ? prof. Ilarion Mandachi