Ce semnificaţii au Babele dintre 1 şi 9 martie

Zilele cuprinse între 1 și 9 martie sunt asociate în mentalul popular românesc cu o serie de semnificații care țin, în mare parte, de reînnoirea anului.

Principalele tradiții, Babele, sunt legate de legenda Babei Dochia, întruchipare a Marii Zeiţe a Pământului, care moare simbolic în fiecare primăvară, lăsând loc noului an. Începând cu prima zi a lunii martie, românii își aleg „babele”, adică una dintre zilele cuprinse în intervalul 1-9 martie. Vremea în ziua aleasă poate fi interpretată în două moduri, potrivit Asociației Meșterilor Populari din Moldova.

„În raport direct cu starea vremii se va constata dacă vei avea parte de un an frumos, urât sau norocos. Alții spun că ziua cu pricina ne descrie inclusiv pe noi ca persoane. O vreme urâtă sau mohorâtă vorbește despre o persoană tristă sau rece. Dacă afară este vijelie se spune că persoana respectivă este rea, iar dacă vremea este frumoasă şi afară este cald şi soare, înseamnă că persoana a cărei babă este în acea zi are un suflet bun”, explică meșterii populari.

Semnificațiile atribuite, în cultura românească, primelor zile de primăvară pot fi explicate, spun specialiștii, și cu ajutorul simbolurilor numerologice, mai exact cele care privesc cifrele 9 şi 12. „Întregul an este reprezentat la începutul primăverii, ca şi la alte praguri ale timpului, prin cifra 12. Astfel, Baba Dochia îşi scutură, timp de 9 sau 12 zile cele 9 sau 12 cojoace”, precizează reprezentanții Asociației Meșterilor Populari.

Cele 9 sau 12 zile sunt zilele rezervate Babei Dochia, zile considerate „impure”. În această perioadă oamenii sunt pregătiți să accepte orice capricii ale vremii, întrucât așteaptă ca puterile iernii să se sfârșească și ca ea să cedeze în fata primăverii.
Diferența dintre 9 și 12 luni (sau zile) se explică prin importanța acordată, în mentalul tradițional, lunilor de iarnă.  Cifra 9 era corelată uneori cu cele 9 luni ale anului care urmau după martie. Lunile de iarnă nu erau luate în calcul în cadrul noului an, iarna fiind considerată un anotimp mort.

În același timp, spun meșterii populari moldoveni, ar putea fi vorba de o reminiscență a împărțirii anului după prescripțiile tradiționale, potrivit cărora trecerea de la iarnă la primăvară durează 12 zile.