Dacă am rescrie astăzi lucrarea noastră „Oraşul Dorohoi în lumea sportului” (apărută la Botoşani în anul 2007 la editura Agata), mai mult ca sigur că în loc de peste 340 pagini numărul acestora s-ar fi dublat. Cercetând diverse arhive am descoperit noi ştiri interesante, iar din „Caleidoscopul botoşănean” al neobositului istoric Ştefan Ciubotaru am aflat chiar unele date necunoscute.
Am putea creiona istoria fiecărei ramuri sportive în parte, dar nu vrem să plicitisim cititorii cu date statistice, ci doar să reliefăm pe scurt evoluţia sportului pe aceste meleaguri, rezultatele obţinute la nivel naţional şi sportivi reprezentativi.
În parcursul sportului în ţara noastră, deci şi la Dorohoi, sunt trei etape distincte: prima se referă la apariţia primelor ramuri sportive până în anul 1900; a doua etapă cuprinde apariţia jocurilor sportive şi construirea bazelor sportive special dedicate sportului; iar a treia etapă vizează ascensiunea mişcării sportive după anul 1945.
Prima etapă este cea de până la sfârşitul secolului al XIX-lea, care coincide cu apariţia mai multor ramuri sportive în lume: baschetul în S.U.A. (1881), boxul în Anglia (1867), fotbalul în Anglia (1863), voleiul în S.U.A.(1895). În România, sportul ca activitate continuă a apărut ceva mai târziu: baschetul în anul 1919, boxul în 1905,fotbalul în 1887, voleiul în 1919.
În Dorohoi, până în anul 1900 nu se poate vorbi de o activitate sportivă organizată. Se practica înotul pe râul Jijia de către copiii din apropierea râului. Elevii de la gimnaziul de băieţi „Gr.Ghica VV” făceau orele de educaţie fizică, până în 1893, pe terenul viran unde astăzi se află muzeul de ştiinţele naturii şi parcul Aurora.Ei făceau gimnastică suedeză şi atletism.Singurul sport practicat cu adevărat era călăria. Secţia de hipism a regimentului 29 infanterie „Dragoş” de pe strada Dorobanţi avea amenajat pe Dealul Polonicului un mic, dar foarte cochet, hipodrom. În dotarea regimentului figurau numeroase exemplare de cai de rasă. Animatorii acestui sport erau deputatul de Dorohoi A. I. Kalimaki şi sublocotenentul George Moruzi. Acesta din urmă era şi un înfocat practicant al acestui sport nobil. Tot la regimentul 29 infanterie „Dragoş” se mai practica şi tirul, sport necesar în pregătirea militarilor.
În anul 1902, la iniţiativa emancipatului avocat Gheorghe Gh. Burghele (fost deputat, senator şi primar de Dorohoi), s-a înfiinţat la Dorohoi prima asociaţie sportivă, de fapt una din primele asociaţii sportive din Moldova, intitulată Societatea Populară de muzică, gimnastică şi sport „Vasile Alecsandri”, care va funcţiona pe lângă Ateneul Român din Dorohoi, înfiinţat în 1899. În Statutul asociaţiei, semnat (sic!) de cei 360 de membri (din care 123 erau femei), este specificat că se vor practica: gimnastica, scrima, tirul, patinajul, dansul şi tenisul şi,de asemenea, că se va audia muzica vocală şi instrumentală.
Un alt sport care se practica la Dorohoi până în 1900 de câţiva elevi a fost, probabil, oina. Insă, prima ştire despre acest sport naţional o aflăm abia în 1903 din ziarul dorohoian „Steaua”. Din anul 1906, conform directivelor Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, în toate şcolile de toate gradele „se va învăţa tirul”.
Un rol important în dezvoltarea mişcării sportive dorohoiene l-a jucat înfiinţarea în anul 1909 a Şcolii Israelito-Română de pe strada Al. I. Cuza. Specificăm că între anii 1905-1915 au loc numeroase concursuri hipice la Dorohoi şi Botoşani de la care presa acelor ani ne semnalează participarea a numeroase nume sonore.
În anul 1918, profesorul de matematică Alexandru Florescu de la gimnaziul de băieţi „Gr. GhicaVV” şi institutorul Karpietz au adus primul balon de piele la Dorohoi, fapt ce a făcut ca fotbalul să capete rapid numeroşi aderenţi. În foarte scurt timp a devenit cel mai popular sport, a fost introdus în şcoli, dar şi la regimentul 29 infanterie „Dragoş”.
Concomitent iau naştere în oraş două noi asociaţii sportive în care principalul sport practicat de membrii lor era fotbalul: asociaţia sportivă „Dragoş Vodă” a ofiţerilor din cadrul regimentului 29 infanterie şi „Macabi” - a tineretului evreu din oraş.
În 1921, federaţia de specialitate împarte România în 7 regiuni sportive. Dorohoiul făcea parte din regiunea Moldova cu sediul la Iaşi. În 1922 se înfiinţează în oraşul nostru Asociaţia Sporivă „Vulturii” cu secţie de fotbal, volei, tir şi călărie.
Până în anul 1924, fotbalul în Dorohoi se juca pe şesul Călăncenilor, pe locul unde astăzi se află piaţa de animale Obor. Aici, dimineaţa se făcea comerţ cu animale,iar după amiaza se juca fotbal. Vă imaginaţi condiţiile de joc în atmosfera şi terenul infestat de animale!
În 1924, căpitanul Aurel Bantaş, cu ajutorul militarilor, a reuşit să construiască actualul stadion de pe strada 1 Decembrie. Stadionul avea tribună acoperită cu capacitatea de 2.000 locuri, cu poligon de tir, teren de tenis, pistă de atletism. În replică, Comunitatea Israelită amenajează şi ea un teren în grădina proprie situată în spatele Şcolii israelito-Română, teren ce va fi dat în folosinţă în anul 1926. (Va urma ) prof. Dorina şi Ilarion Mandachi