Prima zi de vară - Solstiţiul de vară 2013
21 iunie, reprezintă prima zi de vară în emisfera nordică, fiind totodată şi cea mai lungă zi din an. În solstiţiul de vară, unghiul făcut de razele Soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare din an. Dacă în emisfera nordică 21 iunie este solstiţiul de vară, în emisfera nordică 21 iunie este solstiţiul de iarnă. Similar, data de 21-22 decembrie reprezintă solstiţiul de vară în emisfera sudică şi solstiţiul de iarnă în emisfera nordică. solstiţiul de vară 2013 se va produce pe 21 iunie la ora 08:04.
Termenul de solstitiu provine din doua cuvinte latinesti, sol, care inseamna soare si «stitium», care inseamna a sta, deci semnificatia cuvantului este soarele sta. Daca noaptea in care are loc solstitiul de vara este cea mai scurta din an, ziua de 21 iunie este cea mai lunga de pe parcursul anului. Denumirea de solstiţiu este dată de faptul că la dată respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor 'nopţi albe'.
Solstiţiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie. Această zi este marcată pe 20 iunie în anii bisecţi - acei ani în care luna februarie are 29 de zile. Solstiţiul marchează venirea verii din punct de vedere astronomic, iar de la această dată zilele încep să devină mai scurte.
Prima zi de vară 2013, denumită solstiţiu, reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau cea mai mică înălţime faţă de ecuator. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers „Practic, in aceasta zi a anului, care este cea mai lunga zi, soarele este la inaltimea maxima deasupra liniei orizontului, in emisfera nordica. Pentru emisfera nordica, solstiţiul de vară marcheaza inceputul verii astronomice, iar pentru emisfera sudica avem solstitiul de iarna in aceasta data, care marcheaza inceputul iernii astronomice”, a explicat seful Planetariului Baia Mare, Ovidiu Ignat.
Psihologii atrag atentia ca schimbarile astronomice ii influenteaza pe oameni la solstiţiul de vară, acestia fiind predispusi la atacuri de panica sau chiar dificultati de atentie. De asemenea, nervii lor pot sa cedeze mai usor. „Din experienta noastra si din ceea ce se scrie in studiile de specialitate, aceste schimbari astronomice au o influenta asupra undelor cerebrale. Ceea ce se stie pana acuma este ca oamenii in aceasta perioada sunt mai irascibili, mai anxiosi, mai depresivi, pot avea mai usor atacuri de panica, au dificultati de atentie, cateodata trebuie sa fie si mai atenti in trafic”, a precizat psihologul Anton Suluman. Urmatoarele momente importante din punct de vedere astronomic sunt echinoctiul de toamna, care va avea loc in 22 septembrie si solstitiul de iarna, care se va desfasura in data de 21 decembrie si va marca inceputul iernii astronomice in emisfera nordica.
