Sânzienele - noapte magică şi sărbătoare a belşugului

Anul acesta, data de 24 iunie aduce laolaltă sărbătoarea Sânzienelor și a doua zi de Rusalii. Fiecare dintre ele aduce cu sine tradiții și obiceiuri românești, care mai de care mai felurite. Luni, 24 iunie, este oficial și zi liberă, pentru Rusalii.

Sărbătoarea de Sânziene este dedicată fetilității sau cultul soarelui primul Zeu la care s-au închinat oamenii. Este o celebrare câmpenească, consacrată zânelor bune, cunoscută și ca Dragaica, conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura Flacăra.

Sânzienele erau considerate, în credința populară, niște femei frumoase, preotese ale Soarelui, care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările și vindecă bolile și suferințele oamenilor.

În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de aflare a ursitei și norocului în gospodărie, iar, în dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le arunca pe acoperișul caselor: dacă coronița rămânea pe casă, superstiția spune că omul care a aruncat-o va trăi mult; dacă aluneca sprea marginea acoperișului sau cădea de pe el, va muri repede.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută și sub denumirea Amuțitul Cucului deoarece este legată și de superstiția conform căreia, dacă această pasăre încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi una secetoasă.