Odată ce a venit noul sultan, a început să-i vâneze pe susţinătorii fostului regim; s-au închis toate instituţiile care au fost deschise de către vechiul regim, au fost excluşi lucrătorii şi inginerii, cărora le-a cerut să depună cereri de muncă noi la departamentul de informaţii şi securitate al palatului şi, ca rezultat al acestei ordini noi, a înflorit comerţul, a început să dispară bunurile importante de pe piaţă, cum ar fi: zahăr, făină, orez etc şi s-au înmulţit bârfele şi discuţiile contra noului regim.
Şi-a adunat sultanul apropiaţii şi a decis să taie din rădăcină bârfele şi revolta, cu un plan bine pus la punct. A început cu ştirea din mass media: „Imperialismul, totalitarismul reacţionar şi fascismul colonial încă mai funcţionează în secret, sponsorizat de către o clică a imperialismului mondial; seara şi dimineaţa se împrăştie zvonurile şi minciunile fabricate, prin aşa numiţii trădători”.
Apoi sultanul se adresa poporului: „Vă avertizăm, că nu vă vom abandona şi nu ne vom neglija ţara. O popor sfânt, Sultanul vă invită pe toţi să mai strângeţi cureaua şi vă promite că el a adoptat un plan cincinal, prin care toată lumea va fi capabilă să găsească o bucată de pâine, sare, făină, zahăr, orez, combustibil, fără nici o dificultate”.
La emisiunea de seară, a anunţat la televiziunea sultanului, sosirea unei delegaţii de pe insula Maryland. Au fost primiţi oaspeţii de către prea slăvitul sultan, invitaţi la masă şi serviţi cu mâncărurile noastre: miei umpluţi cu orez, migdale şi fistic şi grătare cu păsări rare, aduse din Finlanda şi ţările baltice. Trandafirii ce decorau sala şi mesele erau aduşi din Olanda.
În ceea ce-i priveşte fraţii al sultanului, au împărţit bogăţia şi averea ţării între ei: analfabetul a monopolizat importul şi exportul; cel stângaci a monopolizat afacerile cu combustibil iar cel mai tânăr a monopolizat toate tranzacţiile dintre ei. Hannan, singură fiică a sultanului a construit două palate cu vederea la râul cel mare şi a anunţat crearea a unsprezece instituţii, din care cinci preocupate de îngrijirea a femeilor şi alte şase de îngrijirea a orfanilor şi persoanelor în vârstă.
Un ziar din ţară a publicat următoarele ştiri: a cumpărat sultanul o fermă mare în Riviera, un hotel mare în Belgia, mai multe palate şi staţiuni în toate ţările europene şi trei avioane, din care unul pentru plimbările şi plăcerile sultanului, unul pentru familia şi cei apropiaţi lui şi al treilea pentru plimbările copiilor şi nepoţilor sultanului.
A comentat un expert: promovarea sistemului palatelor în lume şi achiziţionarea de bunuri imobiliare, proprietăţi şi aeronave sunt necesităţi naţionale, pentru a construi relaţii cu ţările din lume şi a consolida legăturile de familie. În fiecare palat, sultanul are câte o concubină şi mai multe amante; numai aşa, sultanul va deveni autoritar şi cunoscut în lume. Proiectul de a strânge cureaua este un unul de succes; oamenii vor fi preocupaţi zi lumină numai de căutarea şi strângerea produselor alimentare, indispensabile existenţei lor. Este adevărat ce se spune: „Înfometează-ţi poporul şi te va urma ! Când este sătul, poporul îţi cere socoteală de prea multe, şi de aşa zisa libertate.” Bara Haki Abdulbaki