Dorohoi – File de istorie - Personalităţi din luna ianuarie: Manoliu C. Ion (1897-1925) - pictor

La doar 28 de ani s-a stins din viaţă unul din cei mai talentaţi pictori dorohoieni a cărui valoare a fost recunoscută de mari specialişti ai artei. Ne referim aici la Manoliu Ioan, născut în anul 1897 la Dorohoi. Părinţii săi locuiau pe strada Spiru Haret nr. 29. Tatăl, Constantin Manoliu era croitor, iar mama, Ana Manoliu, născută Grigoriu, era casnică.
  
Ion Manoliu a absolvit Liceul „Anastasie Başotă” din Pomârla în anul 1914, după care a urmat cursurile Facultăţii de Belle Arte din Iaşi, secţia pictură. În anul 1924, la 1 septembrie a venit în Dorohoi ca profesor de desen la Liceul de băieţi „Gr.Ghica VV”. I-a urmat la catedră profesorului N. Popovici. Acesta din urmă absolvise şi el aceeaşi facultate din Iaşi. După doar 3 luni de la încadrarea sa la liceu, grav bolnav, se retrage din învăţământ.Contină să picteze acasă, fără nici o speranţă de însănătoşire. A decedat la 8 februarie 1925 lăsând în urma sa multă durere şi regrete. La câteva zile după decesul lui Ion Manoliu, un ziarist care s-a semnat cu litera B, a publicat în „Gazeta Dorohoiului” un articol impresionant, plin de regrete, despre acest pictor decedat în plină tinereţe:
 
 „Zilele acestea s-a stins din viaţă tânărul pictor Ion Manoliu, fost profesor suplinitor de desen la liceul „Gr.Ghica” din localitate. Ros de boală, bietul Manoliu moare în floarea vârstei, când remarcabilul său talent era în apogeu şi când îi surâdea o carieră strălucită. Expoziţiile acestui talentat pictor, aranjate la Bucureşti, au atras atenţia iubitorilor de artă şi Manoliu fu repede cunoscut. D. N. Iorga s-a oferit să trimită pe acest tânăr talentat în strinătate, dar Manoliu, a cărui sănătate era cu desăvârşire zdruncinată, a refuzat. Suflet de poet, fire aleasă, Manoliu a trecut uşor prin viaţă şi a murit lin, într-o noapte superbă şi înstelată, cu penelul în mână, lucrând un peisaj. La înmormântare a luat parte o lume imensă, în mare majoritate intelectuali. Numeroase coroane erau depuse pe catafalc, iar corul Seminarului a cântat câteva bucăţi. O numeroasă delegaţie de elevi de liceu a urmat cortegiul. În faţa bisericei catedralei a vorbit preotul econom D. Furtună, directorul Seminarului, care a relevat frumoasele însuşiri de care era înzestrat acel care s-a dus atât de timpuriu dintre noi. B.“
  
Deşi a trăit prea puţin pentru a-şi pune pe pânză tot talentul, Ion Manoliu rămâne un nume recunoscut în galeria pictorilor dorohoieni. Timpul a aşternut o nemeritată uitare peste numele lui şi regretăm că nu a dăinuit nici o pictură a acestui creator ale cărui aripi de înălţare în artă au fost retezate prea timpuriu. prof. Dorina Mandachi