Superstiţii de sărbătoarea Mucenicilor, ziua în care se împart sfinţişori, iar munca este interzisă
Pe 9 martie gospodinele pregătesc figurine din aluat pentru cinstirea celor 40 de Mucenici din Sevastia.
În a noua zi a babelor este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui.
Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie. Aceştia sunt consideraţi protectorii agricultorilor şi ai vegetaţiei. În satele din Bărăgan încă se păstrează obiceiul de a se aduce ofrande preparate din aluaturi, ritual prin care se împarte copiilor şi sărmanilor. „Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfinţisori“ sau „mucenici“, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii. „Sfinţisorii“ sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa. Simbolismul creştin, reprezentat de forma arhaică În mai multe localităţi din Călăraşi, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea, se fac, pentru memoria Sfinţilor, colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. Citeste mai mult: adev.ro