„Pod spiritual”: Dorohoi - Ierusalim - VIDEO
Din stimă pentru israelienii originari din Dorohoi (şi nu numai pentru aceştia), pentru acei care nu și-au uitat locurile natale, limba română, promovând cultura românească în Israel, redacţia Dorohoi News încearcă să construiască un „pod spiritual”, venind în sprijinul cititorilor noştri, încercând să promovăm informaţiile oferite de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv - informaţii despre activităţi culturale, de la mii de kilometrii depărtare, din Dorohoi – Botoşani – România.
Concert de ethno-jazz susţinut de Maria Răducanu Quartet în cadrul Festivalului Israel, 10 iunie 2015, ora 19:00 la Complexul HaTahana HaRishona din Ierusalim
Festival Israel va avea loc în perioada 28 mai - 24 iunie 2015 în diverse spaţii culturale din Ierusalim.
Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, Maria Răducanu Quartet va susţine un concert de ethno-jazz în data de 10 iunie 2015, ora 19 :00, la Complexul HaTahana HaRishona din Ierusalim (Str. David Remez nr.4, tel: 02-6535239).
Evenimentul se va desfăşura pe Scena Internaţională din cadrul seriei de evenimente în aer liber “Music on Derech Milton”. Programul muzical va include piese din folclorul tradiţional românesc, romanţe interbelice, fado, tango, litanii ruseşti, într-o interpretare originală, cu elemente de jazz, improvizaţie şi sound contemporan. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Maria Răducanu Quartet este format din: Maria Răducanu - vocal, Chris Dahlgren – bass, Niko Meinhold - pian și Michael Griener – percuţie. În cadrul unei interpretări de excepţie, o voce românească, un pianist din Hanovra, un contrabasist din New York şi un percuţionist din Nurnberg se întâlnesc într-un proiect care aduce omagiu vocii umane, forţei şi poeziei ei atotstăpânitoare.
Repertoriul grupului este extrem de divers, folclorul vechi românesc, melosul balcanic şi romanţa rusă se întâlnesc cu fado-ul şi baladele celtice, într-un idiom proaspăt, de respiraţie contemporană, în care improvizaţia joacă un rol principal. Interpretarea grupului este caracterizată printr-o sensibilitate extremă, prin subtile jocuri timbrale şi virtuozitate.
Maria Răducanu s-a născut la Huşi - Vaslui, pe 3 noiembrie 1967. Urmează studii de vioară, chitară şi de filologie (franceză) la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Bucureşti. Între 1984-1993 ia parte la majoritatea festivalurilor şi concursurilor naţionale de jazz, atât în calitate de compozitoare cât şi de interpretă. Din anul 2000 Maria Răducanu devine o prezenţă constantă a concertelor din cluburile bucureştene, impunându-se ca o prezenţă artistică de valoare. În ultimii ani, lansează opt albume, printre care „Pe vale” şi „Lumini” au fost premiate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi concertează în SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Elveţia, Polonia, Cehoslovacia, Italia şi Luxemburg. Apare de asemenea pe albume precum „Viaţa lumii” (JAM RECORDS, 2003, alături de Mircea Tiberian Quartet), şi “Rosa Das Rosas” (alături de Mircea Tiberian şi Lisle Ellis). Colaborează cu nume mari din jazzul autohton precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu, etc.) şi personalităţi ale jazzului mondial ca Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener din Germania, Marc Ribot, Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza din SUA, Siegfried Kessler şi Malo Vallois din Franţa şi Krister Jonsson din Suedia. La iniţiativa sa, lansează un proiect cu piese muzicale din Rusia, Spania, Italia, Franţa, America de Sud, în duet cu chitaristul de formaţie clasică Maxim Belciug. În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă John Zorn, Maria Răducanu înregistrează albumul „Ziori”, alături de chitaristul jazz Marc Ribot.
Maria Răducanu este renumită pentru interpretările pieselor Mariei Tănase şi ale altor melodii din folclorul românesc. De asemenea, se face remarcată prin capacitatea de a cânta in diferite dialecte, trecând cu uşurinţă de la cântece de jale şi bucurie la fado portughez.