Tradiţii şi superstiţii de sărbătoarea patronului spiritual al românilor „Sfântul Andrei”

Tradiții si superstiții de Sfantul Andrei. Cunoscut şi ca patronul spiritual al României, de Sfântul Andrei se leagă multe obiceiuri dar şi multe superstiţii. Despre noaptea de Sfântul Andrei, dintre 29 şi 30 Noiembrie, se spune că ordinea cosmică este răsturnată şi lumea celor vii interferează cu cea a spiritelor.

Denumită şi „Noaptea Strigoilor", noaptea premergătoare zilei de 30 noiembrie a dat numeroase superstiţii care au devenit apoi obiceiuri la români. "Există superstiţia că în această noapte lupul îşi poate îndoi gâtul să-şi vadă coada, devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scapă", spune Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare.

Tradiţia populară mai spune că dacă în această noapte vitele mugesc, asta înseamna că vin lupii. Pentru a le feri de lupi, gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc pe cornul drept al vitelor.

„Sfântul Andrei este, dacă vreţi, comparbil cu Halloweenul americanilor. Ziua de 30 era denumită ziua Lupului sau Godinetul şchiop şi multe din practicile ajunului acestei zile şi din ziua respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun şi în ziua respectivă", a mai spus Janeta Ciocan.

Tot de această noapte sunt legate credinţe populară potrivit cărora spiritele morţilor ar ieşi din cimitire şi ar "poci oamenii, le-ar suge sângele, ar lega potenţa bărbaţilor şi a taurilor şi ar fura sporul vitelor".

Ce nu ai voi să faci de Sfântul Andrei

În ajun şi în Ziua de Sfântul Andrei este interzis să se lucreze în casă sau în gospodărie. Se spune că Sântul Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Superstiţiile spun că nu este bine să mături, tot din cauza lupilor, nici să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu împrumut nimic şi nici măcar să nu dai de pomană. Cine lucrează de Sfântul Andrei se îmbolnăveşte de Ignat. Pentru a fi feriţi de moroi şi strigoi, gospodarii ungeau uşile şi ferestrele cu usturoi.

Ce trebuie să faci de Sfântul Andrei

„De Sfântul Andrei se fac prevestiri meteo: dacă este senin şi lună plină, iarna va fi cu moină. Dacă noaptea este întunecată, vom avea parte de o iarnă grea. Dac se pune o crenguţă de măr în apă acum şi până la Sf. Vasile daca infloreste, va fi un an nou roditor", a mai spus muzeograful.

Fetele de măritat îşi află ursitul în această noapte dacă respecta un anumit ritual. „Fetele îşi puneau sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, şi îşi visează ursitul", spune Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare.

Un ritual specific Maramureşului şi unic în ţară spune că fetele nemăritate ţin ajun, adică nu mănâncă nimic în această zi, iar seara mănâncă o cocă frământată cu multă sare, urmând ca în vis ursitul să le aducă apă, pentru a le potoli setea. Această superstiţie era păstrată cu sfinţenie şi de mamele fetelor de măritat care puteau ţine post în locul lor.

De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat, semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate.

Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă iar dacă este ger, vom avea o iarnă grea.

Tradiţia grâului. În noaptea de Sfantul Andrei se pune grâu, într-un strat subţire, pe o farfurioară pentru fiecare membru al familiei. Fiecare membru va fi responsabil de bunăstarea lui.

În funcţie de cum a crescut grâul aşa va fi şi următorul an pentru respectivul membru de familie.

Bătrânii spun că aspectul grâului pus de Sfantul Andrei spune ceva şi despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată, pe câmpuri şi în livezi.