Dorohoiul și Marea Unire. Personalități și documente istorice GOLIESCU RODRIG (1882-1942) inventator, ofiţer

Între pionierii aviaţiei mondiale, trei sunt români, iar din cei trei, unul este născut la Dorohoi – Rodrig Goliescu.

Ocuparea Poloniei de către cele trei mari puteri – Prusia, Austria şi Rusia – îi determinau pe mulţi polonezi să-şi părăsească ţara şi să se stabilească în alte state. Aşa se face că în anul 1863, în urma  răscoalei polonezilor contra ocupaţiei ruseşti, polonezul Damcovitzech Dobrîzanschi a venit în România şi s-a stabilit la Dorohoi. După câteva luni de la sosire s-a căsătorit cu Hortensia Gallo, fiica unei familii înstărite din oraş. După obţinerea cetăţeniei române, polonezul Damcovitzech şi-a schimbat numele în Goliescu. La 12 mai 1882 s-a născut fiul lor, căruia i-au pus numele Rodrig.

Rodrig Goliescu a urmat cursurile primare şi secundare, după absolvirea cărora, din dorinţa sa proprie, a dat examen şi a reuşit la Şcoala de Ofiţeri de artilerie şi geniu din Bucureşti, în anul 1898. Doi ani mai târziu, a absolvit această şcoală bucureşteană cu gradul de sublocotenent. Dovedindu-se a fi un bun militar, ordonat şi corect în activitate, a fost treptat avansat ca adjunct al comandantului Corpului 3 Armată.

Fiind o fire inventivă ce nu putea să stea pe loc şi să nu facă nimic în timpul liber, a gândit şi hotărât să construiască un aparat de zbor la scară redusă,pe care l-a numit aviocoleopter. Invenţia sa a atras atenţia lui Spiru Haret,care era atunci ministrul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor. Acesta din urmă l-a trimis pe Rodrig Goliescu, din partea statului român, la perfecţionare în statele occidentale – Germania, Franţa şi Anglia. La Paris, Rodrig  a luat cu el câteva modele ale aparatului inventat de el cu care a atras atenţia unor personalităţi franceze. Între aceste personalităţi, Gustave Eiffel, specialist în construcţii metalice şi care înlocuise în construcţii fonta cu oţelul, a fost fascinat de  noutatea românului Rodrig Goliescu.

În anul 1909, Rodrig Goliescu şi-a prezentat aparatul imaginat şi realizat de el Academiei de Ştiinţă din Paris, care a brevetat imediat invenţia. A fost invitat să-şi realizeze opera vieţii sale la uzinele de motoare Ambroise Favcot, iar pe un aerodrom din vecinătatea Parisului, „pasărea” inventată de Rodrig Goliescu şi-a luat zborul încâtând asistenţa.

Astfel, după Traian Vuia care a inventat primul avion din lume, tot la Paris unde a zburat în 1906, şi Aurel Vlaicu care a zburat şi el cu avionul construit de el în 1910, Rodrig Gliescu este al treilea român cu o contrubţie notorie în construcţia aparatelor de zbor.

Rodrig Goliescu  s-a  întors în ţară  cu avionul său cu intenţia de a zbura cu el. Dar, ghinion, o furtună puternică a distrus garajul unde se afla şi aparatul său de zbor. Neavând bani pentru construirea altui aparat, a căutat să găsească suma necesară prin mijloace nepermise. Încă din  1912, el a acceptat să lucreze pentru serviciul rus de informaţii, dând detalii secrete despre efectivele româneşti,despre planurile de mobilizare etc. A fost descoperit. Ca urmare, în 1913 a fost condamnat la 20 de ani închisoare cu muncă silnică şi degradarea militară. Faptul s-a derulat în dimineaţa zilei de 2 iulie 1913, în cazarmă, în faţa tuturor ostaşilor. Un soldat i-a smuls epoleţii şi i-a călcat în picioare, de faţă fiind şi mama lui Rodrig Goliecu care plângea neconsolată. A fost graţiat. Dar, se pare, că şi numeroasele sale chefuri au fost cauza necazurilor ulterioare din viaţa sa.

După eliberarea din închisoarea Văcăreşti la 7 august 1925, a încercat zadarnic să se reabiliteze, deşi brevetul său a fost înregistrat la Oficiul de Stat în 1934.

Cinci ani mai târziu, în „Revista aeronauticii şi marinei” (Bucureşti, 1939) el a scris un amplu studiu dedicat coleopterului explicând cauzele care l-au împiedicat să-şi realizeze visul înălţător.

A decedat în anul 1942 lăsând în urmă multe fapte neelucidate din viaţa sa. Rodrig Goliescu a fost un talentat inventator, cu o gândire emancipată, dar, ce păcat că în rezolvarea problemelor ivite în viaţa şi activitatea sa a apelat la o cale nepermisă! Prof. Ilarion Mandachi