Tradiţii de Sfânta Marie Mică. De ce e interzisă munca pe 8 septembrie

Sâmbătă, pe 8 septembrie, creştinii ortodocşi celebrează prima sărbătoare din cursul anului bisericesc. Se spune că de Sfânta Maria Mică sau Naşterea Maicii Domnului rugăciunile sunt mai ascultate ca oricând.

Pe 8 septembrie, creştinii ortodocşi participă la slujba de la biserică şi se închină la icoana Maicii Domnului. Credinţa populară spune că la această mare zi nu se lucrează. Bărbaţii nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. Credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei şi împart din fructele toamnei pentru morţi. În popor se spune că şi pe femeile însărcinate care se vor ruga în această zi, Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.

Ocrotitoarea copiilor
Ioachim şi Ana sunt părinţii Fecioarei Maria. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat neîncetat pentru a avea un prunc. La scurt timp, dorinţa li s-a împlinit. Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, o fiică, aleasa Domnului, pe care au botezat-o Maria. În calendarul Bisericii Ortodoxe există patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Bunavestire şi aceasta din urmă, considerată a fi de o covârşitoare însemnătate.

„Biserica Ortodoxă o cinsteşte cum se cuvine pe Maica Domnului. Aceasta este pomenită la fiecare slujbă prin rugăciuni, cântări religioase, acatiste sau paraclise. Pe Fecioara Maria o au ca şi ocrotitoare copiii care au fost botezaţi cu numele ei sfânt şi tot ea este purtătoarea de grijă a tuturor mănăstirilor din ţara noastră”, spune părintele Nicuşor Dascălu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor.

Gâzele şi reptilele se retrag în pământ
Credinţa populară spune că în această zi rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ.

„Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă”, notează etnologul Tudor Pamfile în volumul “Sărbătorile la români”. Tot pe 8 septembrie se deschide sezonul la culesul viilor, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se dă startul târguilor şi iarmaroacelor de toamnă.

„Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în aceasta zi sfântă”, explică părintele Paul Tudorache de la biserica “Sf.Cuvioasa Paraschiva” din Călăraşi.

Legată de această sărbătoare mai există şi o altă superstiţie conform căreia cei care mănâncă bucate gătite la foc în aceste zile au şansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.