Dublă lansare de carte la IBĂNEȘTI - Cultura este drumul spre civilizație! - FOTO

Centrul de Documentare și Informare „Octav Vitcu” al Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare” Ibănești, duminică, 30 septembrie 2018, și-a îmbogățit biblioteca cu două volume noi dedicate oamenilor și locurilor ibăneștene: „Ibănești, Mereu Deasupra Timpului” de prof. Ing. Romică Magopeț și „La pas prin sat” de prof. Ing. Octavian Vitcu.

Dubla lansare de carte a reunit tineri și oameni ale căror destine rezonează armonios cu spiritualitatea și virtuozitatea meleagurilor ibăneștene, reușind astfel să transmită mai departe esența veșniciei satului românesc universal.

„Am venit aici pe Pământ să creștem, să observăm, să învățăm, să iubim, să muncim și mai apoi să ne întoarcem Acasă. Câți suntem să lăsăm dâre de Lumină, iar această carte este un drum spre Cunoaștere și Lumină.” a prezentat primarul comunei Ibănești, ing. Romică Magopeț.

Dna Georgeta Culiceanu, profesor de limba și literatura română a făcut o incursiune în tabloul melegurilor ibăneștene prin prezentarea cu celeritate și însuflețire a scrierilor ibăneștene cu parfum tomnatic.

„Cartea „Ibănești, Mereu Deasupra Timpului” ne transpune cu adevărat undeva deasupra timpului. Timpul și viața sunt văzute dintr-o altă perspectivă în care așa cum scrie sugestiv dl primar, „Lumina nu se va stinge niciodată.” De ce? Pentru că avem acești tineri extraordinari ce o vor duce mai departe. Deasupra timpului va rămâne mereu Ibănești, pentru că, așa cum scrie și în carte, datorită dumneavoastră, avem putere, avem viață, avem continuitate, avem o țară și suntem un popor. Această carte este dedicată în semn de respect și recunoștință pentru înaintașii noștri care s-au jertfit și au luptat pentru desăvârșirea unității naționale, o carte dedicată Centenarului Marii Uniri. Pagini de istorie contemporană, de suflet, de viață și pagini de muncă, sârguință și sacrificiu pentru că a fi în slujba unei comunități este o responsabilitate mai presus decât viața, este un sacrificiu pe care îl faci dăruindu-te celorlați, pentru că timpul tău, viața ta nu-ți mai aparțin ci aparțin celor în slujba cărora te afli. A fi primar nu este doar o onoare, ci este o extraordinar de mare responsabilitate în fața Timpului, în fața vieții, pentru că reconstruiesc destine, nu doar construcții materiale. Aici se zidesc destine, pași în timp și este extraordinar faptul că se zidesc spre Lumină. Noi pășim spre Lumină prin aceste cuvinte pe care dl. primar ni le lasă nouă și celor care vor veni după noi. El spune că avem nevoie să învățăm din aceste lecții de curaj și demnitate (...).”

Domnul înv. Drescanu Corneliu a luat cuvântul subliniind că „În viața fiecărei localități sunt momente unice, momente care rămân embleme în istoria acelei așezări și eu le-aș numi clipe astrale ale recunoștinței. Ibăneștiul în aceste două zile, ca două clipe, s-a înclinat cu recunoștință față de tot ce a fost, față de acest traseu fulminant în administrația locală. Aveți în fața dumneavoastră un primar cu o misiune. În traseul vizual al Ibăneștiului apare și cartea Domnului Primar, un ziar moldav îl numea, „Primarul scriitor”, ceea ce este un lucru de mare valoare pentru localitate.”

În prezentarea cărții „La pas prin sat” dna prof. Georgeta Culiceanu a nuanțat: „În această carte veți descoperi ce străbuni extraordinari avem și că noi, dragi invitați, avem obligația să ne ridicăm la înălțimea sacrificiului făcut de ei. Cred că noi trăim pe acest pământ, nu din întâmplare, cisssssssspentru că așa a vrut Dumnezeu. Răsfoind cartea domnului profesor am avut șansa de a vedea printre alte lucruri extraordinare, documente de epocă. Este vorba despre acele scrisori însoțite de fotografii de fond, de cărți poștale trimise de soldații care nu s-au mai întors și au lăsat acasă familii îndurerate: Amintiri de pe front Odessa. Văzând această fotografie mi-am amintit de bunicul meu care a fost în război și avea o fotografie de la Odessa. Cu emoție mi-am amintit povestirile bunicului care s-a întors de la Odessa cu un picior de lemn, pentru că și el s-a sacrificat acolo. S-a întors și a trăit o viață, murind la 80 de ani cu sufletul împlinit și o familie frumoasă. Ne-a învățat să credem în Dumnezeu pentru că oamenii înainte erau înțelepți, echilibrați și aproape de Dumnezeu, aproape unii de alții. Oamenii aveau ca esență iubirea de viață, de semeni. Drumul prin sat, prin viață, prin timp este așa cât vrea Dumnezeu pentru fiecare dintre noi, dar gândurile culese rămân peste timp spre aducere aminte, lecție de învățătură urmașilor. Vă mulțumim domnule profesor pentru minunata incursiune în Ibăneștiul de odinioară!

Evenimentul a cuprins și un episod artistic în care elevii Școlilor din comună și-au exprimat respectul și bucuria de a fi alături de oameni pentru care locurile natale sunt ca o icoană.