Despre MONUMENTUL EROILOR din oraşul şi Judeţul Dorohoi

Judeţul Dorohoi a participat la primul război mondial cu două regimente. Prin Înaltul Decret nr. 1164 din 1880 s-a înfiinţat regimentul 29 infanterie, iar prin Inaltul Decret nr. 1444 din 1 aprilie 1914 s-a înfiinţat în oraşul Dorohoi a doua unitate militară-regimentul 69 infanterie având ca prim comandant pe locotenent-colonelul Negrescu Constantin.

La 1 august 1914 au fost vărsaţi de la regimentul 29 infanterie la regimentul 69 infanterie un grup de ofiţeri,printre care şi sublocotenenţii Bantaş Aurel şi Olinescu Gheorghe. La 20 septembrie 1914 sublocotenentul Gheorghe Olinescu a fost grav rănit, a decedat a dous a zi şi a fost înmormântat la Alsofancsal. Două zile mai târziu a fost grav rănit locotenentul în rezervă Andrei Constantin care a decedat şi el după două zile şi a fost înmormântat alături de Gheorghe Olinescu. La 14 octombrie 1916 a fost rănit grav colonelul Piperescu Nicolae şi a decedat după câteva ore. La 22 aprilie 1923, colonelul Aurel Bantaş, care luptase alături de cei pomeniţi mai înainte, a luat hotărârea ca rămăşiţele pământeşti ale celor doi ofiţeri căzuţi eroic în lupte să fie aduşi de la Alsofancsal la Dorohoi şi reînhumaţi la cimitirul oraşului cu onoruri militare.

Tot în acest an, 1923, s-a înfiinţat la Dorohoi un comitet care avea sarcina de a ridica în oraş un monument dedicat eroilor dorohoieni. La 24 mai 1923 conducerea cercului de recrutare „Dragoş" se adresează primăriei locale solicitând stabilirea locului unde să fie aranjat monumentul eroilor. În continuarea solicitării, comandantul Centrului de Recrutare Dragoş, colonelul D. Sion scrie: „Suntem de părere, după cum chiar şi sculptorul a afirmat când a fost la Dorohoi,că singurul loc pentru a aşeza acest monument este numai Piaţa din faţa palatului Comunal în locul unde astăzi este statuia lui M.Kogălniceanu. Rezultatul vă rugăm a ni-l comunica cât mai urgent întrucât în cursul lunei Iunie începe aranjarea soclului de piatră a acestui monumen”. Profesorul de desen de la gimnaziul dorohoian de băieţi „Gr. Ghica VV" N. Popovici, desemnat a rezolva această problemă, a comunicat primăriei la 27 iulie 1923: „Părerea mea este că locul cel mai potrivit din punct de vedere estetic ar fi în faţa primăriei la 13,40 m departe de marginea trotuarului din faţa primăriei, pe o linie perpendiculară pe mijlocul faţadei clădirei, astfel ca soclul monumentului să fie la linie cu grilajele grădinei din dreapta şi din stânga".

A fost iniţiată chiar şi o acţiune de binefacere prin vânzarea de ilustrate cu specificaţia "Pentru monumentul eroilor din oraşul şi judeţul Dorohoi",a cărei fonduri au venit în ajutorul executării patrioticului proiect.

În urma discuţiilor şi analizei tuturor părerilor exprimate, s-a luat legătura cu o firmă din Bucureşti, specializată în acest domeniu. În anul 1925, monumentul, un omagiu adus Ostaşului Necunoscut, a fost executat la firma bucureşteană Răşcanu. Întrucât pavajul din faţa primăriei nu era refăcut, la 18 iunie 1925, consiliul local se adresează conducerii regimentului 29 infanterie Dragoş, cu rugămintea urgentă de a i se pune la dispoziţie un grup de ostaşi necesari pentru a termina lucrările la timp.

După aducerea sculpturii, pe părţile laterale s-au incrustat plăcuţe cu numele eroilor  dorohoieni, ceea ce a făcut ca edificiul de artă să ia numele de Monumentul eroilor dorohoieni.

Inaugurarea a avut loc la 6 iunie 1926. La festivitate a luat parte şi colonelul Demin Sion, cel care propusese construirea monumentuluiu, ofiţeri şi militari, conducerea prefecturii şi primăriei în frunte cu primarul Ştefan Scriban. A participat şi o mică delegaţie din Basarabia condusă de scriitorul Calinic Istrati.

Este binevenită şi frumoasă iniţiativa actualei conduceri a oraşului nostru de a renova acest important monument în anul centenarului ţării. E o datorie de onoare să avem grijă de România noastră, să-i respectăm şi iubim trecutul şi să facem totul ca şi prezentul să fie cât mai frumos. Prof. Ilarion Mandachi