Biserica SF. Nicolae din Dorohoi – Istorie în imagini - FOTO

Cu prilejul sărbătoririi Sfântului Ierarh Nicolae - patronul și ocrotitorul Catedralei istorice a Dorohoiului nostru, se cuvine să zăbovim câteva clipe asupra a două minunate fotografii care aparțin domnului Marius Petrescu - unul dintre dorohoienii care se străduiesc să reconstituie prin și din fotografii frumosul, enigmaticul și irecognoscibilul (pentru mulți dintre noi) trecut al orașului nostru.

Fotografia este un document de mare valoare prin intermediul căreia s-a imortalizat trecutul făcându-l cunoscut nouă astăzi, darputem imortaliza prezentul făcându-l accesibil copiilor și nepoților noștri.
Vederea cu biserica Sf. Nicolae este compusă din două instantanee, realizate în iarna și respectiv primăvara anului2013, care ulterior (2018) au fost puse împreună ca un adevărat puzzle de către un altdorohoian, Alexandru Taradaciuc.

Imaginea cu biserica Sf. Nicolae stând la întretăierea celor două anotimpuri – iarnă-primăvară – este parcă într-o deplină concordanță cu istoria ultimilor două-trei decenii a acestui sfânt locaș,timp în care, prin lucrările de mare anvergură ce s-au săvârșit atât la exterior cât și în interior, s-a reușit parcă ”întinerirea” acestui monument reprezentativ pentru Dorohoi. Despre frumusețea exterioară, care e vizibilă chiar și ochilor iscoditori și neprietenoși, putem exclama că mai frumoasă ca acum nu cred că a mai fost vreodată!

Cei pasionați au reușit să adune vederi și fotografii cu ”Sf. Nicolae Domnesc” care împreună ne descriu ultimii 130 de ani din viața acestui monument de arhitectură.

Biserica aceasta a rămas neclintită – în ciuda vitregiilor vremii și a anilor care au trecut pe lângă ea. A înfruntat furtuni și trăsnet, a fost prădată și incendiată, dar a rezistat în fața tuturor acestora... Au fost necesare unele reparații și înfrumusețări de-a lungul existenței sale (1522, 1795, 1820, 1858, 1888, 1892-1896, 1908, 1921, 1933, 1946, 2003-prezent) care au reușit să ridice treptat înghețul indiferenței și iarna necredinței aducând în loc căldura credinței și a tinereții, voioșia prezentului acestui sfințit așezământ. Trecutul a trecut... prezentul este viu (înviat) și ne cheamă să ne împărtășim din viața cea fără de moarte...

Voalul, ridicat de balonul multicolor, este puntea de legătură între trecut și prezent dar totodată incertitudinea dintre prezent și viitor. ”Sf. Nicolae Domnesc”, acest dar făcut nouă de Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt ne aduce aminte de testamentul său care zice că această biserică: ”... nu este a mea, nu este a voastră ci a urmașilor urmașilor voștri” și de faptul că avem această obligație morală să o lăsăm mai departe ca moștenire celor ce vor veni după noi.
Din dragostea și pasiunea pentru Dorohoi a domnului Marius Petrescu (un exemplu demn de urmat pentru fiecare dintre noi)au rezultat fotografiile și cărțile poștale care au făcut cunoscut orașul nostru devenind un prețios material documentar pentru posteritate. (O.M.)