Sfântul Alexandru sau „protectorul omenirii”, așa cum este numit, se sărbătorește pe 30 august, când își serbează onomastica toți cei care poartă numele de Alexandru și Alexandra, dar și derivatele acestor nume importante.
Sfântul Alexandru – semnificația numelui
Numele a devenit popular datorită regelui Alexandru al III lea al Macedoniei, supranumit și Alexandru cel Mare. La numai 33 de ani, Alexandru Macedon a fost stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, imperiu care se întindea din Grecia până în India. Etimologic, numele Alexandru, provine de la vechiul nume persan Aleksandros, care este compus din verbul grecesc alexo – a apăra, a proteja, dar și andros – forma de genitiv a substantivului aner- bărbat, om.
Astfel, semnificația numelui Alexandru este: „care îi apără pe oameni”. Persoanele care poartă numele Sfântului Alexandru sunt descrise drept persoane dominante, cu puternice argumente, cu un simț ascuțit al afacerilor și o ambiție puternică.
Sfântul Alexandru – Tradiții și obiceiuri
În această zi de sărbătoare, se spune că nu este bine să îți vorbești aproapele de rău;
Biserica îndeamnă toți credincioșii să fie mai milostivi cu cei năpăstuiți de soartă;
De Sf. Alexandru creștinii sunt îndemnați să spună rugăciunea Sfântului Alexandru.
Cea mai puternică rugăciune către Sfântul Alexandru
Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este.
Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare.
Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse.
Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tău (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu.
Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă departez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu.
Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tau (numele).
Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”