Ajunul Anului Nou 2022 vine cu o serie de tradiţii şi superstiţii

Ajunul Anului Nou 2022 este astăzi, 31 decembrie 2021. În această zi, superstiţiile de Anul Nou sunt respectate de multe persoane, care consideră că în acest fel le va merge bine în Noul An.

Printre superstiţiile şi obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

O altă superstiţie de Ajunul Anului Nou 2022 este că Anul Nou trebuie să te prindă cu ceva nou pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri.

Roşul este culoarea veseliei şi a dragostei, aşa că obiceiul spune că dacă vă îmbrăcaţi în roşu de Noul An veţi avea un nou an norocos şi plin de iubire.

Tradiţii, superstiţii şi obiceiuri la români
În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.

Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.

Oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sunt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva în acest sens.

Sub vâsc sau nu, sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sentimentale.

O altă superstiţie spune că în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casă decât după ce deja ai primit un musafir care nu trebuie să fie blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.

Dansul la miezul nopţii în aer liber, în special cel în jurul unui copac, aduce sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor.

Este bine ca fetele care doresc să se mărite în Noul An să vadă un bărbat la geamul dormitorului la cumpăna dintre ani.

De asemenea, se spune că pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

Deşi puţini agreează ideea, se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Însă, paradoxal, să demarezi un proiect de amploare în acea zi este curat ghinion.

Dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.

Pluguşorul, Capra sau Sorcova, tradiţii la români
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri româneşti legate de Ajunul Anului Nou este Plugușorul. Însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, este menit să alunge cea a fost rău și să aducă ceea ce este fast pentru agricultură.

La ţară, Plugușorul obișnuia să fie extrem de complex, iar alaiurile care mergeau din casă în casă duceau cu ele chiar un plug adevărat. Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit în timp, cu clopoţei.

Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe.

De asemenea, Capra sau Umblatul cu Capra, numele fiind diferit de la o regiune la alta, ţine de la Crăciun până de Ajunul Noului An.

Capra este formată dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Un alt obiceri, similar, este umblatul cu Ursul, acesta fiind întâlnit doar în Moldova. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Tradiţia spune că semnificaţia acestui obicei este reprezentată de purificarea şi fertilizarea solului în noul an.

Nu se duce gunoiul şi nu se împrumută bani în această zi
În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sunt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva în acest sens.

Americanii obişnuiesc ca la cumpăna dintre ani să lase toate uşile şi ferestrele deschise pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou.

O altă superstiţie spune că e bine ca, în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casă decât după ce deja ai primit un musafir care nu trebuie să fie blond sau roşcat, să aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.

Pentru dragoste şi prosperitate, pentru sănătate şi veselie în anul ce vine este bine ca la miezul nopţii să dansaţi în aer liber, cel mai bine în jurul unui copac.

Fetele care vor să se mărite în următoarele 12 luni ar fi bine ca prima persoană pe care o văd de la geamul dormitorului să fie un bărbat.

De asemenea, se spune că, pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare mebru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

Tot de veselă se leagă un alt semn de rău augur pentru anul ce vine. Se spune că dacă speli vasele în prima zi a anului, cineva drag va muri. Mai zeloşi, unii nu îşi spală nici părul pe 1 ianuarie.