Înălțarea Sfintei Cruci. Ce nu este bine să faci. Tradiții și obiceiuri

Înălțarea Sfintei Cruci este considerată una dintre cele mai vechi sărbători creștine. În această zi se ține post, iar la fel ca în cazul altor sărbători creștine, există anumite tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le urmează.

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci are loc în fiecare an, pe data de 14 septembrie. Această zis de sărbătoare amintește de Patimile și Răstignirile lui Iisus Hristos, iar creștinii țin post.

De asemenea, în această zi, credincioșii sărbătoresc amintirea a două evenimente importante din istoria Sfintei Cruci. Unul dintre acestea este Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos și înălțarea acesteia în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în anul 335, pe data de 14 septembrie.

Al doilea eveniment este Aducerea Sfintei Cruci de la perși. Acesta a avut loc în anul 629, pe vremea împăratului Heraclius. Împăratul a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim mai apoi.

Mama împăratului Constantin Cel Mare, Sfânta împărăteasă Elena, a dat poruncă ca Sfânta Cruce să fie găsită. Datorită ei s-au găsit trei cruci pe Golota. O legendă spune că, pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, episcopul Macarie a decis ca cele trei cruci să fie atinse pe rând de o femeie moartă.

Atunci când crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul a atins-o pe femeie, aceasta a înviat. Fiind martor la minunea care tocmai a avut loc, Macarie a poruncit Înălțarea Sfintei Cruci într-un loc înalt, astfel încât toată lumea să o poată vedea.

Împăratul persan Hosroe a adus Sfânta Cruce în Persia, după ce a cucerit Ierusalimul, acolo unde a rămas timp de 14 azi. Ulterior, Împăratul Heraclie l-a învins pe Hosroe și a adus Sfânta Cruce la Ierusalim, potrivit creștinortodox.ro.

Tradiții și obiceiuri
Românii de pretutindeni au mai multe tradiții și obiceiuri pe care la respectă odată cu venirea acestei sărbători. Aceasta mai este cunoscută în popor și sub denumirile de Cârstovul Viilor, Ziua Șarpelui sau Ziua Crucii.

Ziua Crucii este ziua care marchează începutul culegerii viilor. De asemenea, tot în această zi, în unele zone ale țării se bat nucile. Bătrânii spun că nucii care sunt bătuți de Înălțarea Sfintei Cruci vor fi roditori și în anii ce urmează.

Tot de Înălțarea Sfintei Cruci se culeg și ultimele ierburi de leac, care sunt duse mai apoi la biserică pentru a fi sfințite. După sfințire, plantele se pun pe icoane și sunt folosite la vindecarea bolilor.

De asemenea, conform credinței populare, se spune că șerpii care se ascund sub pământ în această zi vor sta ascunși până la primăvară. Din acest motiv, sărbătoarea mai este denumită și Ziua Șarpelui. În unele zone din România, se spune că șerpii se strâng laolaltă, iar atunci când se încolăcesc produc o magie care poate vindeca boli.

Rugăciunea Sfintei Cruci
Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:

Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioara Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, in veci. Amin.