Sfântul Gheorghe, tradiții și obiceiuri păstrate şi acum. Ce trebuie să faci ca să ai spor și biruință tot anul

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit, în fiecare an, pe 23 aprilie. El este considerat unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul creștin-ortodox.

În legendele populare Sf. Gheorghe este considerat a fi "străjer al timpului", alături de Sf. Dumitru. Dumnezeu le încredinţează cheile vremii şi aceştia pot închide sau deschide vremea, după purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru sunt reprezentaţi călare: Sf. Gheorghe, când aleargă cu calul său face iarba şi copacii să înverzească, deschide pământul şi aduce primăvara, iar Sf. Dumitru, aduce frigul, zăpada şi iarna.

Cele mai frecvente reprezentări grafice a Sf. Gheorghe este aceea de "omorâtor al balaurului", ilustrând legendele care povestesc că el ucide un balaurul care amenința o cetate.

Potrivit calendarului popular, sărbătoarea Sfântului Gheorghe avea dedicată 3 zile: 22 aprilie, ajunul sărbătorii, 23 aprilie, sărbătoarea în sine și 24 aprilie, când este sărbătorit calul Sfântului.

Sf. Gheorghe, tradiții și obiceiuri păstrate şi acum
Pe 23 aprilie La Sângiorz, se desfăşoară o serie de obiceiuri care vizează practici de alungare a strigoilor: aprinderea de focuri rituale, cântatul din bucium, fumigaţii şi stropire cu apă, producerea de zgomote şi pomenile de îmbunare a defuncţilor.

Una dintre practicile cu raspândire generală în ziua Sf. Gheorghe este împodobirea casei şi anexelor cu simboluri vegetale ce marchează renaşterea naturii. Simbolurile vegetale  variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, şi au şi rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană care sunt foarte activi în această perioadă.

Ca să apere oile de vrăji şi de luatul manei, ciobanii se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă şi buciumă, crezându-se că până unde ajunge buciumul, până acolo merg vrăjile.

Sf. Gheorghe Credinţe şi superstiţii
• Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
• Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
• La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
• Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
• Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
• În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
• Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
• Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie - se face grâu şi fân.

Calul lui Sf. Gheorghe 24 aprilie
În ziua de 24 aprilie este sărbătorit calul Sfântului Gheorghe pentru că este ajutorul Sfântului la uciderea balaurului. Această zi mai este ținută în popor pentru ca oamenii să aibă spor la muncă, dar și pentru a apăra grădinile de prădători. Dacă în prima zi a sărbătorii se poate lucra după prânz, în această zi nu se lucrează deloc, pentru ca animalele sălbatice să nu atace vitele şi gospodăriile.