Familia marelui poet Mihai Eminescu (Eminovici) a fost binecunoscută pentru bogăția ei. Raluca Iurașcu, provenită dintr-o familie înstărită, devine doamna Eminovici, după căsătoria cu Gheorghe, care ajunge astfel proprietarul unei moșii imense. Totuși, viața acestor oameni considerați „fericiți” devine un calvar. Copiii lor mor rând pe rând și astfel ia naștere „Blestemul familiei Eminovici”.
Raluca și Gheorghe au avut parte de 11 copii: Șerban (n. 1841), Niculae (n. 1843), Iorgu (n. 1844), Ruxandra (n. 1845), Ilie (n. 1846), Maria (n. 1848), Mihai (n. 1850), Aglae (n. 1852), Harieta (n. 1854), Matei (n. 1856) și Vasile, despre care nu se cunoaște anul nașterii și nici al decesului. Cea mai mare parte dintre copii și-au găsit sfârșitul la o vârstă foarte fragedă, iar singurul care a avut urmași cu numele „Eminovici” a fost Matei. Ruxandra moare în copilărie din cauze necunoscute, Iorgu moare la 29 de ani din pricina unei răceli. Vasile trăiește numai un an și jumătate, iar Maria moare la șase ani. Totuși, care sunt posibilele cauze ale acestui „blestem” al familiei Eminovici? De ce mor copiii într-o casă ce are cele mai bune condiții ale secolului XX?
Unii cercetătorii consideră că o posibila cauza ar fi putut fi gena acestora, prin care s-au transmis diferite boli. Alții cred că perioada anilor 1800-1900 a fost dificilă, căci cunoștințele în domeniul medical erau limitate, sau indică relația sumbră și tensionată dintre Raluca și Gheorghe ca motiv al destinului crunt al copiilor.
Nu există totuși un suport care să dovedească validitatea opiniilor de mai sus, astfel drama acestei familii rămâne până astăzi un mister. (Erika U.)