Obiceiuri și tradiții în „Joia Rea”. Ritualul care are loc în a patra zi a Săptămânii Luminate

În ziua de joi din Săptămâna Luminată sunt respectate mai multe tradiții și obiceiuri vechi, transmise din generație în generație în lumea satului tradițional.

Ca toate zilele din Săptămâna Luminată, ziua de joi are o semnificație puternică, atât pentru lumea satului tradițional, cât și pentru biserică.

Pe 9 mai, Biserica Ortodoxă amintește de Sfântul Proroc Isaia, cel care a trăit înaintea venirii Mântuitorului. 

El a fost cel care a prezis nașterea lui Mesia din Fecioara Maria, precum și multe evenimente din viața lui Hristos, inclusiv răstignirea pe Cruce.

Ziua de joi din Săptămâna Luminată este asociată cu numeroase credințe populare, de care se leagă mai multe obiceiuri și tradiții.

Obiceiuri și tradiții în ziua de joi din Săptămâna Luminată
Ziua de joi din Săptămâna Luminată mai poartă numele, în lumea satului tradițional, de "Joia Paștelui" sau "Joia rea".

Totodată, în anumite zone ale țării, în această zi din Săptămâna Luminată nu se muncește la câmp, altfel plantele vor fi distruse de furia naturii.

De asemenea, în mai multe regiuni, femeile nu lucrează pământul timp nouă zile de joi după Paște, ca să le fie "ferite gospodăriile şi câmpurile de grindină şi pentru a preîntâmpina primejdiile, furturile, stricăciunile şi bolile",  se menționează în Dicționarul de simboluri și credințe tradiționale românești.

În Muntenia, se spune că cine lucrează în zilele de joi după Paște, timp de nouă săptămâni, comite un mare păcat, iar Dumnezeu îi poruncește Sfântului Petru să trimită la gospodăria păcătosului câțiva lupi care să-i mănânce vitele.

Totodată, potrivit credințelor populare, în ziua de joi din Săptămâna Luminată nu se spală cămăși, pentru că se oprește grâul din a mai crește. 

"Joia nepomenită", "Joia necurată" sau "Joia rea"
"Joia din Săptămâna Luminată poartă denumirea, în Banat şi Bucovina, de Joia Paştilor, Joia nepomenită, Joia necurată şi Joia rea. 

Această zi de joi, împreună cu joia din Săptămâna Albă (prima săptămână din Postul Mare) şi cu prima joi de după Rusalii (a opta joi după Paşte) formează o treime nefastă, nenorocoasă, pentru că ele sunt necurate şi nepomenite", mai notează sursa citată.

În această zi este respectat și un anumit ritual al morților: 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană în numele celor morți din familie, apoi se aprind lumânări la cele patru capete.

Se crede că astfel apa este sfințită, apoi se varsă în fântâna din curte.