Sfântul Cuvios Alipie Stâlpnicul din cetatea Adrianopole a Paflagoniei a trăit în zilele împăratului Heraclie (610-641). Din tinereţe a fost râvnitor, fiind hirotonit diacon. Dorind să vieţuiască în linişte şi singurătate, s-a urcat pe un stâlp, aproape de Adrianopol, pe care s-a nevoit 53 de ani. La el venea multă lume pentru a primi sfaturi şi tămăduiri de boli. A adormit în Domnul la vârsta de 100 de ani, ultimii 13 ani suferind din cauza unei răni la picior.
Astăzi pomenim şi pe Sfântul Cuvios Nicon, care se trăgea din ţara Armeniei şi a trăit în zilele împăratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025), fiind fiu de mare dregător. A intrat în mănăstire, iar pentru că tatăl său îl căuta, a plecat să propovăduiască în tot Răsăritul, zicând: „Pocăiţi-vă!“. A ajuns prin Creta, Peloponez şi chiar şi în Lacedemonia, unde a ridicat o biserică. De aici a şi plecat în pace la Domnul.
Tot astăzi pomenim şi pe Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul, care a trăit în secolele VII-VIII în provincia Paflagonia din Asia Mică (Turcia). Ca monah a dus o viaţă aspră în sihăstrie, primind darul tămăduirii. Vindeca îndeosebi copiii, pentru că îi iubea foarte mult. A plecat la Domnul la adânci bătrâneţi.