Scriitori dorohoieni de limbă română din Israel
În Israel există o puternică Asociaţie a Scriitoriilor Israilieni de Limbă Română (ASILR), ai căror membrii foarte mulţi fac parte şi din Uniunea Scriitorilor din România. Mulţi dintre ei pentru merite cultural-artistice au fost decoraţi personal de preşedinţii României, sau chiar onoraţi cu titlurile de Doctor Honoris Cauza de marile universităţi româneşti din Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Timişoara…
In Israel printre scriitorii israilieni de limba română se desting şi o pleiadă îmbucurătoare, apreciată de marele public dornic de carte, iar eu pot afirma fără nici-o reţinere, adevărate talente, get-beget dorohoiene, ale căror opere sînt expuse la cele mai selecte saloane, expoziţii şi pavilioane de carte de pe mai toate meleagurile globului.
Octogenarul SHLOMO DAVID, decanul în vîrstă al scriitorilor dorohoieni, scriitor şi poiet, cu un palmers de peste 35 de cărţi, încluzînd memorabile sale şase volume enciclopedice în limba română (cu un total de peste 3000 pagini) despre Dorohoiul de odinioară.
Dr. DAVIDSOHN MADELEINE (MADA) cu poezii şi proză. “Paradisul rătăciţilor”, “Intrare liberă”(editura Libra), “Intinde mâna zilei care vine”, “Femeile nopţii”, “Al cincilia anotimp”, “Amuleta şi alte stranii povestiri”, multe prefaţate de scriitori de talia uneia ca Aura Cristi, redactor şef al revistei “Contemporanul”, redactor şef al Fundaţiei Literare “Ideea Europeană”, sau scriitorul G. Bălăiţă, Alexandru Mirodan sau criticul literar Romul Munteanu. Este şi membră al Societăţii Medicilor Scriitori din România.
Dr. FRANCISCA STOLERU, deasemeni membră al Asociaţiei Scriitorilor Israilieni de Limba Română, a Uniunii Scriitorilor din România şi a Asociaţiei Scriitorilor Medici din România, are şi ea un aşa zis reportoriu destul de bogat: ”Bulevardul Tomis” (editura Cartea Românească), “Migdalul a înflorit a doua oară”, “Cuibul de viespi”, “Vioara cu arcuş fermecat”, “Poveşti de adormit părinţii” sau mai recentul ei roman prezentat în orizontul literar de limba română din Israel, “Karin, mon amour” apărut în editura ieşeană ”24 de ore” şi prefaţată de cunoscutul Ioan Holban.
La această pleiadă de scrisuri în româneşte de pe făgaşul Ţării Sfinte, cu multă plecăciune, de astfel de aceea l-am lăsat mai la urmă, că prin el şi numai datorită lui am aflat, cum sau întîlnit şi cunoscut părinţii mei, foşti sportivi ai diferitelor “spartachiade sportive”, fapt confirmat de multe ori chiar de părinţi în şezătorile săteşti sau chiar în povestirile lor cînd ne adunam cu toţii pe prisma casei noastre părinteşti!!! E vorba de dentistul IOSEF-IOJU HAIMOVICI, (membru al Asociaţiei Scriitorilor Israilieni de Limba Română, ziarist şi publicist) care a scris şi editat în oraşul în care trăieşte (Rehovot), două cărţi literare pe teme sportive” Sportul a zâmbit la Dorohoi” (apariţie 2003, 216 pagini), şi “La braţ cu mingea pe strada mare-Dorohoi” (apariţie 2006, 336 pagini), un adevărat pionerat în această privinţă, cu siguranţă unice în România zilelor noastre despre un oraş, în speţă Dorohoiul de odinioară.
Aş încheia totuşi acest onest material cu cîteva cuvinte ale doctorului Haimovici, extrase din unul din volumele sale, care sînt elocvente în viaţa noastră de cu zi. “Nu trebuie uitat. Trebuie de scris şi încă mult despre oamenii şi locurile de unde venim. Să afle şi cei mai tineri, celelalte generaţii de originea noastră. Dorohoiul nu este doar un simplu semn pe hartă, iar rădăcinile noastre se trag de aici. Ele trăiesc în noi şi ne creiază cu adevărat multă mîndrie şi bucurie. Sînt convins că toate acestea vor mîngăia şi încălzi sufletele şi inimile urmaşilor noştrii, copii, nepoţi. Vor vedea că strămoşii lor, bunicii şi străbunicii care au trăit pe aceste frumoase şi minunate plaiuri mioritice dorohoiene, amintirea lor dăinuie şi nu a fost uitată”.
Paloma Lăpuşneanu