Tradiţii de Sfântul Andrei: Spiritele morţilor ies din morminte, iar strigoii şi lupii atacă oamenii

Astăzi, 30 noiembrie, creştin-ortodocşii îl celebrează de pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor. Sărbătoarea religioasă este regăsită, însă, şi în calendarul popular, fiind suprapusă peste un personaj din mitologia locală, Sântandrei. În ajunul şi în ziua de Sfântul Andrei, românii desfăşoară o mulţime de ritualuri pentru a se feri de spiritele rele, de lupi şi pentru a le merge bine tot anul.

Ziua de Sfântul Andrei reprezintă în calendarul popular începutul sezonului rece, al frigului şi al întunericului, precum şi activitatea tot mai accentuată a lupilor. Această zi este una propice pentru acte divinatorii, vrăji de ursită şi previziuni meteorologice.

Figura centrală a sărbătorii este Sântandrei, o divinitate precreştină, personificare a lupului, peste care creştinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României. Sântandrei a preluat astfel numele și data de celebrare ale Apostolului Andrei - 30 noiembrie.
Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută  în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Sfârşitul toamnei este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, după credințele populare, se pogoară pe pământ sfinții patroni ai lupilor, Petru și Andrei, și se dezlănțuie forțele malefice reprezentate de strigoi și de lupi.

"Punctând un început, această noapte este una puternic marcată de sacru, astfel explicându-se manifestările specifice acestei sărbători: coborârea spiritelor morților precum și luptele nocturne ale strigoilor și strigoaicelor care fură mana laptelui și a câmpului. Remediile cele mai eficiente pentru a contracara acțiunea acestor spirite neliniștite erau: sarea, macul, cânepa și usturoiul", a declarat etnologul Ania Moldoveanu pentru RTV.NET.

Tradiţii şi obiceiuri în Ajunul Sf. Andrei (29 noiembrie) - Noaptea strigoilor

În cultura tradițională românească, spiritele morţilor se manifestă printre cei vii în perioada marcată de zilele de ajun a două sărbători mari: Sf. Gheorghe (22 aprilie) și Sf. Dumitru (25 octombrie). Perioada de maximă activitate este în ajunul Sf. Andrei (29 noiembrie) moment care marchează și începutul sezonului rece.

La Sântandrei se consumă covaşa, o băutură fermentată rituală preparată din mălai și făină sau din mălai de porumb sau mei, mai ales în zona de est a țării. Covașa se împărțea la vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În Moldova se credea că fiecare om trebuia să bea covașă, în această zi, pentru a fi ferit de strigoi.

Ziua Sf. Sndrei poartă denumirea populară de "Ziua lupului", serbându-se prin nelucru pentru ca lupii să nu atace vitele și oamenii. Femeile opresc muncile casnice în această zi: nu torc, nu mătură, nu scot gunoiul din casă, nu curăță grajdurile, nu se piaptănă, nu fac zgârieturi, nu dau de pomană și nu dau nimic de împrumut. Aceste gesturi au rolul de a limita acțiunea dăunătoare a lupilor în virtutea principiilor magiei simpatetice.

Pentru a evita ca strigoii să intre în casă și să provoace stricăciuni, se ung cu usturoi pragul ușii, ferestrele, hornul, făcându-se semnul crucii. În același scop, se ungeau cu usturoi și oamenii sau mâncau mâncăruri cu usturoi. Ca să fie apărată ograda de acțiunea strigoilor dar și de cea a lupilor, se ungea cu usturoi poarta.

În această zi nu se lucrează pentru că e începutul iernii și oamenii vor să le meargă bine tot anul. Ziua se serbează prin nelucrare ca să nu strice lupii vitele și pentru ca oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de lupi. Cine muncește în această zi e chinuit de strigoi și are vise urâte sau îi omoară dracul copiii.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei şi care este legătura cu România şi cu lupii

Sfântul Andrei era fratele Sfântului Petru şi înainte de a deveni ucenic al lui Iisus Hristos, a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit teologilor şi istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea închinate Sfântului Andrei întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră.

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se crede că numele de Apostolul Lupilor derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar şi de la simbolul lor, lupul. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că liderul lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost. Peştera în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa.

Sfântul Andrei a murit ca martir în oraşul grecesc Patras.