Laptele şi brânzeturile din pieţe se vor scumpi cu peste 20 la sută din luna februarie
Producătorii care vând lapte în pieţe au de ales între a dispărea sau a scumpi marfa cu peste 20% din luna februarie, după ce normele europene care îi obligă să facă buletine lunare de analiză a laptelui şi care costă 180 de lei au intrat în vigoare, potrivit patronatului din domeniu.
„Problema producătorilor individuali, care desfac laptele pe tarabă în piaţă, este că pe lângă certificatul de sănătate de care aveau nevoie pâna acum vor trebui să aibă două buletine de analiză valabile pe o perioadă de o lună şi care să ateste conformitatea laptelui. Aceste certificate vor fi verificate de medicii veterinari din pieţe şi problema este că acestea costă în jur de 180 de lei”, a declarat pentru Mediafax Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.
Producătorii trebuie să livreze lapte care îndeplineşte criteriile de calitate ale UE, din 1 ianuarie 2014, la finalul unei perioade de tranziţie acordate României.
Oficialul federaţiei a calculat că în condiţiile în care litrul de lapte se vinde în pieţe cu 2 lei, producătorul va trebui să vândă aproape 100 de litri de lapte pe lună doar ca să poată plăti buletinele de analiză. Pentru cei care vând lapte la centrele de procesare, spune Frânc, nu este nicio problemă, pentru că se face o singură analiză pe tanc şi costurile se reduc foarte mult.
„Aproximativ 40.000 de persoane vând lapte în pieţele din România. Aceştia au de ales între a creşte preţul laptelui, pentru a-şi putea acoperi cheltuielile sau a dispărea din piaţă. La nivelul la care produc ei lapte, pentru că în general au 2-3 animale, va trebui să crescă preţurile cu cel puţin 20%”, a mai spus Claudiu Frânc.
Acesta estimează că în România se produc 2 milioane de tone de lapte pe an şi aproximativ 30% din această cantitate se desface în pieţe.
Producătorii care deţin exploataţii mici (gospodării ale populaţiei), sau ferme de vaci producătoare de lapte, pot livra laptele crud către centrele de colectare lapte sau direct către unităţile de procesare a laptelui. De asemenea, ei pot comercializa laptele crud direct către consumatorul final, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.
În plus, cel care mulge trebuie să se spele pe mâini, să poarte un halat curat şi, în cazul în care are răni deschise, să aibă bandaje rezistente la apă sau să poarte mănuşi de protecţie, să spele cu detergent şi să clătească bine găleţile în care ajunge laptele, dar şi să elimine primele jeturi de lapte.
Odată muls, laptele trebuie filtrat şi depozitat în vase curate, acoperite, într-o cameră separată de adăpostul vacilor, şi răcit imediat la o temperatură de maxim 8 grade Celsius atunci când este colectat zilnic, iar în caz contrar, la 6 grade.
Cei care nu deţin echipamente adecvate pentru răcirea şi păstrarea laptelui trebuie să îl transporte cât mai repede la centrul de colectare, arată ANSVSA în materialele informative din campanie.
Producătorii care vând lapte crud direct către consumatorul final în pieţe trebuie să deţină fişe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine şi un buletin de analiză care să ateste conformitatea produsului, cu cerinţele legislaţiei. Aceasta este măsura care îi afectează cel mai mult pe micii producători, potrivit reprezentantului Federaţiei Crescătorilor de Bovine.
Medicii veterinari oficiali care asigură supravegherea pieţelor agroalimentare vor verifica modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare pentru transportul, depozitarea şi comercializarea laptelui şi a brânzeturilor obţinute de producătorii agricoli.
