Un profesor universitar din Suceava învață șoferii cum să scape de amenzile radar

Gheorghe Gutt expune o serie de argumente prin care demonstrează disfuncţionalităţile şi neregulilor sistemelor radar. Potrivit lui, toate dovezile expuse sunt argumente suficiente pentru cei care doresc să conteste în instanță o amendă sau suspendarea carnetului de conducere pentru depăşirea vitezei, măsurată din mersul mașinii poliției.

Seria argumentelor expuse de profesorul Gutt par stufoase şi greu de pătruns la prima vedere. Urmărind însă cu atenţie firul raţionamentului său, dovezile pe care se bazează demonstraţia prind sens.

„În primul rând, ilegalitatea nu este una măruntă, ci este una gravă”, spune Gheorghe Gutt.

Acesta a dezbătut pas cu pas întreaga problematică, detecția vitezei de pe loc, de către aparatele radar, fiind primul subiect tratat.

„Aşa cum am menționat, viteza este o mărime metrologică. Poliţia este obligată să măsoare o viteză absolută, mai precis numai viteza vehiculului vizat, ceea ce presupune obligatoriu ca maşina poliţiei să stea pe loc și nicidecum să fie în mişcare”, arată profesorul. El mai precizează că în momentul măsurării vitezei de pe loc, unghiul dintre axa antenei radar și axul şoselei trebuie să fie cuprins între 5 și 20 de grade din cauza faptului că emisia radiației de către antena radar se face după un con, iar pentru ca măsurătoarea să fie corectă, vârful acestui con trebuie să cadă sub un unghi cât mai mic pe autovehicul. Cu cât acest unghi depășeşte 20 de grade, cu atât eroarea de măsurare este mai ridicată. Dacă aceste condiții sunt respectate, măsurătoarea vitezei cu radarul de pe loc este corectă, având erori de măsurare tolerate de câteva procente (aceste procente diferă de la țară la țară).

Cât despre detecția vitezei din mers, Gutt explică: „Atunci când se măsoară viteza din mers, se determină viteza relativă între vehiculul vizat și cel al poliției, ceea ce evident contravine Legii Metrologiei, dar şi unui principiu fizico-matematic (principiu ce stă la baza ecuaţiei Doppler)”. Cu toate acestea, unele țări, printre care și România, folosesc măsurarea vitezei autovehiculelor cu radar și din mers, respectiv determină viteza vehiculului vizat la „întâlnire” sau „din urmărire”. Pentru ca acest tip de măsurătoare să fie acceptată, în unele ţări sunt impuse poliţiei o serie de condiţii tehnice şi metrologice care garantează, în primul rând, că viteza maşinii poliţiei este măsurată metrologic. Citiți restul articolului pe monitorulsv.ro.