Grădina Verde vă informează: GOJI sau CĂTINA DE GARD (Lycium barbarum)

Natura este un rezervor imens de resurse. Biodiversitatea este esențială pentru supraviețuirea și pentru progresul durabil al planetei chiar dacă singurul argument ar fi acela că resursele genetice trebuie păstrate neatinse și atunci când aparent sunt nesemnificative sau neimportante pentru interesele rasei umane.

Se zice că există numeroase specii de plante sau animale în pericol de extincție. Astfel de știri ne trec aproape neobservate pe la urechi, tresărim mai puțin la auzul veștii că a mai dispărut de pe fața pământului o specie de fluturi, un vierme sau o buruiană neînsemnată decât atunci când auzim că o nouă epidemie de gripă (aviară sau porcină) pune în pericol copii în școli. Dar puțini își pun întrebarea: dacă în genele fluturelui, a speciei de viermi sau a plantei aparent neimportante care au dispărut definitiv a fost ascuns leacul cancerului sau al gripei aviare?
   
Îi putem spune Goji pentru a o putea vinde mai bine sau îi putem spune pe românește – cătină de gard. Este un arbust atât de comun în flora spontană a României și a lumii în general încât trece neobservat. Crește mai ales în locurile părăsite – fabrici și uzine în cazul României, pe câmpuri la marginea drumurilor (are spini și de aceea i se mai spune cătină de gard) sau în fundul grădinilor la țară. Puțini bătrâni mai știu că pe vremuri se folosea ca leac pentru insomnii, majoritatea mamelor de la țară nu și-au mai lăsat copii să consumele fructele de lițiu (așa i se zice prin Ardeal, de la denumirea latinească Lycium) deoarece le considerau fructe sălbatice necomestibile.
   
Cultivarea acestui arbust nu este deloc dificilă. Neavând dăunători sau boli poate fi cultivat în sistem ecologic și nu necesită prea multe lucrări de întreținere. Cultivarea solului în jurul plantei și curățarea pentru menținerea formei tufei ar fi cele mai importante lucrări.
   
Folosirea fructelor de goji ca aliment naturist bun pentru sănătate este cunoscută în China de aproape 2000 de ani. În ultimii ani, europenii reîntorși cu fața către natură au descoperit și ei calitățile fitofarmaceutice ale acestei plante și efectele benefice pentru sănătate care rezultă din consumul ei. Conține o cantitate imensă de antioxidanți, o sumedenie de vitamine, aminoacizi, minerale și acizi grași. Internetul abundă de informații privind conținutul fructelor de goji și nu ne propunem aici să facem dizertații pe această temă. Întrebarea este, merită totuși să cultivăm goji, poate fi cătina de gard o afacere?
   
A cultiva goji se justifică, pentru că recoltarea din flora spontană este dificilă iar fructificația în sălbăticie este foarte slabă. Arbustul drajonează abundent și în jurul unei tufe plantate sau crescute din sămânță se poate forma în câțiva ani un desiș impenetrabil. O tufă îngrijită, prășită și curățată va rodi însă mult mai puternic și recoltarea va fi mult mai ușoară. Se zice că numai Goji-ul tibetan prezintă calitățile fitofarmaceutice menționate mai sus, dar această remarcă este cu siguranță doar un simplu slogan comercial. Horticultorii polonezi au selectat câteva varietăți de goji cu fructe mai mari decât cele obișnuite, numite sugestiv Korean Big, New Big sau No.1. La Grădina verde cultivăm goji selectat din flora spontană, fructele au o lungime de cca 1,5 cm și cresc destul de numeroase pe ramuri.
   
Afacerea cu fructe de goji poate fi un succes dacă în viitor cerința pe piață va fi una reală. Momentan fructele vândute în fitofarmacii provin în exclusivitate din China, singura țară în care există culturi extinse cu acest arbust fructifer. În mod rațional, având în vedere ușurința cu care se cultivă, orice țară ar putea să își înființeze culturi pentru producerea fructelor de goji, în felul acesta reducându-se importante cheltuieli care se fac pentru transport. Ușurința cultivării poate reprezenta un borcan cu miere pentru mulți întreprinzători, existând riscul inflației de producție, dar până atunci...
   
Afacere sau nu, tufa de goji din grădină nu poate fi decât încă un rezervor de hrană sănătoasă pe care natura ni-l pune la dispoziție și nu sunt contraargumente pentru cultivarea ei cel puțin în scop casnic.

Înmulțirea arbustului se face relativ ușor, de preferat prin butășire, înmulțirea din semințe neprezentând certitudinea menținerii calităților varietății selectate. Ușurința înmulțirii trebuie să se răsfrângă și asupra prețului puieților, astfel că prețul unui puiet de 1 an nu ar trebui să depășească câțiva lei, în funcție de metoda de condiționare a rădăcinilor.

Echipa noastră de grădinari vă stă la dispoziție.

Vă așteptăm la Grădina Verde !

Autor: ing.Puiu Constantin - Pepiniera Grădina Verde - Click AICI