Limba română de o parte și de alta a Prutului - FOTO

Membrii cercurilor pedagogice ale claselor a III-a si a IV-a din zona Dorohoi (42 cadre) au trăit experiențe de neuitat, vineri, 27 noiembrie 2015, în cadrul PROIECTULUI EDUCAȚIONAL TRANSFRONTALIER „LIMBA ROMÂNĂ DE O PARTE ȘI DE ALTA A PRUTULUI”.

Coordonatorii proiectului, cadre didactice ale ȘCOLII GIMNAZIALE „MIHAIL KOGĂLNICEANU” DOROHOI, cu avizul ISJ Botoșani, au încheiat un Acord de parteneriat cu GIMNAZIUL „NICOLAE H. COSTIN” CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA.

Activitatea propusă s-a dorit a fi nu doar un schimb de experiență, ci și un prilej de cunoaștere reciprocă, de a dovedi că o apă desparte malurile, dar nu poate despărți o limbă, că aspirațiile ne sunt aceleași privind unitatea, dar și unicitatea limbii române. Nu trebuie cineva sa fie mare filolog și să se întrebe, de exemplu: De ce VOCATIVUL nu există în celelalte limbi romanice, în afară de limba română ? Căci este efectiv o categorie esențială pentru exactitatea unei limbi.

Activitatea comună: profesor din Romania - profesor din Republica Moldova, s-a remarcat prin ineditul  predării în tandem a unor teme propuse de colegii din Republica Moldova, realizate în echipă şi reunite în activitatea principală propusă de iniţiatori.

Profesorii participanţi, alături de elevii sau clasele alese pentru realizarea temei, au urmărit utilizarea limbii române ca liantul care ne unește, aducând astfel în dezbatere modele de bune practici privind strategiile de predare, modul în care elevii reuşesc să „împletească” noţiunile acumulate, în ultimă instanţă, dovedind competenţele pe care le dobândesc, unitatea limbii române rostită în dulcele grai moldovenesc.

Pe de altă parte, parteneriatul a oferit cadrul de a pune în legătură profesorii din ambele școli care să poată astfel să-şi împărtășească exemplele de bună practică şi, de asemenea, să lucreze în echipă în calitate de colegi aflați la distanță care doresc să se cunoască reciproc, să micșoreze distanța, dovedind că finalitățile învățământului sunt aceleați, unitare: prefigurarea viitorului care se află încă în băncile școlilor.

Dintre obiectivele proiectului amintim:
·    cunoașterea modului de organizare şi derulare a procesului de învăţământ în Republica Moldova, cu accent pe ponderea pe care o are predarea limbii române;
·    stabilirea unor paralele între didacticile aplicate în cele două ţări în predarea limbii române;
·    stimularea schimbului de experienţă pozitivă pe probleme de didactică a disciplinei;
·    realizarea unui climat favorabil comunicării didactice;
·    responsabilizarea fiecărui membru al cercurilor în organizarea şi derularea activităţii.
        
Activităţile propuse și realizate:
·    predarea „în tandem” (învăţător din Republica Moldova - învăţător din România) a unei ore de limba şi literatura română/ istorie, la fiecare dintre clasele implicate;
·    dezbateri pe marginea temei propuse;
·    vizitarea şcolii (cu accent pe ergonomia spaţiului, amenajarea sălilor, orare, spaţiile cu destinaţii speciale etc.);
·    donaţii de carte.

Emoțiile ne-au copleșit de la primirea cu tradiționalul colac și sare, apoi la lecțiile publice, culminând cu spectacolul „Hai să- ntindem hora mare /Mai aici și mai colea!” în care copiii ne-au oferit o lecție de patriotism sincer, exprimat în cea mai frumoasă limbă: limba noastră cea română-nedesparțită de apa care  o cântă în curgerea ei - lină sau tumultuoasă. După spectacol fiecare cadru didactic a oferit cărți elevilor și bibliotecii școlii.

Au urmat dezbaterile metodice în care s-a subliniat profesionalismul evidențiat de prestația didactică a colegilor, ca și  modalitățile de formare/dezvoltare profesională continuă și periodică pe care le realizăm în evoluția noastră profesională.

Ziua s-a încheiatat la fel de minunat cum au fost toate activitățile derulate. Am fost invitați la o șezătoare, într- un cadru autentic românesc, prezentată de actorii TEATRULUI DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR „ION CREANGĂ”. Tradiții pierdute  în anii copilăriei ne-au determinat să ne unim vocile în cântecele cunoscute de toți cei prezenți, să ne unim într-o horă a frăției cum numai noi, românii, știm a o face.

A fost o zi în care am simțit și trăit românește împreună cu colegii din Chișinău, pe meleagurile limbii române, deoarece „Limba română este patria mea” (Nichita Stănescu). (L. M – M.)