Un exemplu de dăruire profesională în învăţământul dorohoian în 1925 - FOTO

Importanţa pe care o acorda conducerea oraşului Dorohoi învăţământului s-a reflectat şi în rezultatele excelente ale unor absolvenţi care au îmbogăţit rândurile personalităţilor neamului românesc şi, astfel, au rămas pe veci în memoria oamenilor.

În Dorohoi, la o populaţie de aproximativ 20.000 de locuitori în anul 1925, existau nu mai puţin de 16 şcoli: 8 şcoli primare, 5 licee, 2 şcoli de meserii, o şcoală elementară de comerţ. Pe lângă acestea funcţionau şi 3 grădiniţe. Toate beneficiau de cadre didactice cu un remarcabil  simţ profesional şi o incredibilă putere de dăruire în educarea elevilor.

Rândurile de faţă le dedicăm activităţilor deosebit de fructuoase şi educative pe care le organizau colectivele de cadre didactice ale şcolilor, acţiuni cu deosebit impact asupra educaţiei elevilor şi care, în acelaşi timp, ridicau prestigiul şcolii în ochii părinţilor şi dorohoienilor.

În susţinerea acestor afirmaţii vom reda articolul apărut în „Gazeta Dorohoiului" numărul din 30 iunie 1926,articol ce reliefează fidel strădania slujitorilor învăţământului din cele 16 şcoli de pe raza oraşului în acţiunea de educare multilaterală a elevilor.

„Şcoala normală de fete din Dorohoi,sub direcţiunea doamnei Xenia Nicolau,înfiinţată anul trecut,a făcut mari progrese în scurtul timp de când funcţionează. Cu prilejul serbărei de fine de an, dată în parcul Aurora, elevele şcoalei, admirabil pregătite, au excelat în jocuri, coruri, recitări şi altele.

Expoziţia aranjată cu un gust deosebit,denotă munca extraordinar de mare depusă de corpul profesoral, în frunte cu d-na Xenia Nicolau, vrednica directoare a şcoalei, iar pe de altă parte silinţele ce şi le dau elevele şcoalei pentru învăţătură.

Secţia lucrului de mână cuprinde lenjerie, sub conducerea d-nei Ana Ştefănescu, unde s-au expus: rochiţe, cămăşi, batiste, perne, cerşafuri şi altele, iar croitoria sub conducerea d-şoarei Margareta Calcântraur unde s-au expus admirabile  bluze, rochii, pelerine, uniforme etc.

Secţia desenului, sub conducerea d-nei Natalia Camil Ionescu, cuprinde desene şi reuşite picturi, obiecte de pe natură şi diverse modele de covoare cu motive româneşti. Secţia ţesutului tot sub conducerea d-nai Ionescu cuprinde frumoase covoare, carpete şi perne. Secţia de sericicultură, de sub conducerea d-nei Cornelia Galiţi, a expus gogoşi, culese şi urcate pe măturele, scule de borangic filat şi altele.

Corpul profesoral al acestei şcoli, în afară de harnica directoare, d-na Xenia Nicolau, care are pedagogia, şi afară de profesoarele de la secţiile de mai sus, se completează cu protoereul Grigorescu pentru religie, d. profesor titular I. Radowski pentru matematici; Kaindl pentru geografie; d-na Aurelia Dancu pentru franceză; doctorul Ceapara pentru igienă; d-şoara Botez româna şi gimnastica; d-şoara Ştefan muzica; d-şoara Stoicescu româna şi grădinăria.

La aplicaţii sunt d-şoarele Failer şi Simionescu. Activitatea desfăşurată de acest aşezământ de cultură merită să fie dată de exemplu, iar şcoala merită să fie văzută de oricine vrea să-şi dea seama cât de departe se ajunge atunci când în corpul insttutţiunilor se află persoane cu dor de muncă."

Actualmente trăim într-o epocă în plin avânt al tehnologiei în defavoarea îndeletnicirilor artizanale. Cusăturile naţionale care odinioară înfrumuseţau interiorul caselor, nu vor fi aşezate în expoziţii ci vor intra într-un nemeritat con de umbră şi se vor găsi doar în sipetele bunicilor. În loc de frumoasele expoziţii şcolare care animau oraşul la sfârşit de an şcolar, vom avea discoteci şi cafenele. O farfurie executată cu măiestrie de foştii olari poate fi mai sănătoasă decât recentele farfurii din plastic, despre care cercetătorii atenţionează ca sunt nocive. Tinerii nu mai sunt îndrumaţi în a-şi dezvolta aptitudinile artizanale, caracteristice românilor de veacuri. Poate că înfiinţarea şcolilor profesionale, aşa cum se preconizează, va aduce un suflu nou în munca profesorilor şi elevilor întru păstrarea tradiţiilor noastre. Rămâne doar să ne asumăm responsabilitatea de educator şi să activăm cu inima, sufletul şi mintea în această direcţie. Prof. Ilarion Mandachi