Paştele pe meleaguri româneşti

Deşi ne aflăm în a treia zi de sărbătoare, concluziile referitoare la cum îşi petrec românii Paştele pot fi deja conturate. Începând de la primele cumpărături şi până la tradiţiile şi obiceiurile pascale, poporul român consideră că Paştele a rămas cea mai importantă sărbătoare religioasă creștină. Chiar dacă ne situăm la limita dintre spiritual şi material, faptul că la slujba Învierii au participat mii de creştini în întreaga ţară demonstrează apropierea de spiritualitate. Pentru români, Paştele este ca şi Crăciunul, o sărbătoare a familiei, în care primul pas se face prin curăţenie şi pregătirea bucatelor. Preparatele de Paşte, care în general nu lipsesc de pe masă, sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă în Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, atunci când în Biserică are loc Prohodul.
    
Un obicei important păstrat şi astăzi este ca în Duminica Învierii oamenii să se îmbrace cu haine noi, semnificaţie a primenirii trupului şi a sufletului. Înainte de a se îmbrăca, în dimineaţa acestei zile sfinte, se pune într-un ibric apă rece, un ou roşu, un fir de busuioc şi un ban de argint, cu care fiecare membru al familiei se va spăla. Semnificaţia acestora este belşug, sănătate şi putere de muncă în anul următor.
        
Pe lângă momentele petrecute în familie, după luarea tradiţionalei mese, românii preferă în zilele de Paşte vizitarea rudelor sau ieşirea la iarbă verde, ca semn al venirii primăverii. (DorohoiNews.ro, Mădălina O.)