Recensământul dă României un alt chip

Sunt estimate consecinţe imediate – politice, sociale şi economice – produse de recensământul persoanelor şi al locuinţelor, ce urmează a se desfăşura în această toamnă.

După recensământ, România va avea o populaţie mai mică, mai îmbătrânită, se va constata depopularea ruralului şi creşterea numărului de locuitori din marile aglomeraţii urbane. În premieră, migraţia fără schimbare de domiciliu, dar permanentă, va influenţa statisticile privind populaţia. Recensământul european, care se desfăşoară anul acesta în toate cele 27 de state ale Uniunii şi pe reguli comune, va surprinde plecările la muncă în străinătate. Românii care lucrează afară de mai mult de 12 luni şi nu au de gând să se întoarcă dispar din populaţia României şi vor fi cuprinşi în populaţia statelor unde s-au stabilit.

„Recensământul populaţiei şi locuinţelor", care se va desfăşura între 20 şi 31 octombrie, introduce o metodă nouă de „contabilizare" a locuitorilor: numărarea conform reşedinţei, şi nu domiciliului din acte. Noile reguli sunt stabilite prin regulamentele europene referitoare la organizarea şi metodologia „Euro census 2011", seria de recensăminte demarată în februarie, cu Bulgaria. Toate statele aplică regulamentele europene, care lasă loc unor mici variaţiuni, funcţie de specific şi realităţi. De exemplu, unele state au în chestionar şi rubrici pentru căsătoriile sau uniunile consensuale între persoane de acelaşi sex.

O altă ierarhie a oraşelor
Judeţele şi regiunile vor arăta altfel, statistic, şi de aici abia ar putea începe discuţiile despre o nouă organizare administrativ-teritorială a României, spune Cătălin Ghinăraru. Ştim că o mare parte din populaţia rurală a migrat spre oraşe şi, mai ales, străinătate.

Vom mai vedea noile concentraţii urbane şi noua ierarhie a oraşelor. Bucureştiul rămâne cel mai mare centru urban, dar populaţia ar trebui să fie mai mare, tocmai pentru că se recenzează persoanele la reşedinţă, adică sunt număraţi şi cei fără domiciliu stabil în Capitală, dar care stau permanent aici, explică Vladimir Alexandrescu, directorul de comunicare al INS.

Este interesant care este noul top: „Înainte de 1989, Braşovul era al doilea mare oraş al ţării, datorită industriei. Apoi, locul doi a fost luat de Constanţa, iar anuarul demografic realizat la mijlocul perioadei censitare arăta că s-a revenit la ierarhia tradiţională, cu Iaşi pe locul doi", spune Ghinăraru. Migraţia internă este dată de cantitatea investiţiilor, care generează joburi şi atrag noi locuitori.

Chestionarul durează o oră
Completarea chestionarului durează o oră, cu totul. Mult mai mult decât în 2002, din două motive. În primul rând, cantitatea informaţiilor colectate este cu aproximativ 40% mai mare decât în 2001. Pe de altă parte, oamenii au tendinţa de a se plânge recenzorilor, de a le spune toate nemulţumirile lor la adresa autorităţilor.

În Bulgaria, completarea a durat aproximativ 15 minute, şi cam asta este media europeană. România, cel mai mare furnizor de imigranţi din Europa, are mai multe chestiuni de lămurit, sunt informaţii despre cei plecaţi culese de la rude, de exemplu.
1,5 milioane de rromi are, cu aproximaţie, România, adică triplu faţă de numărul oficial. (DorohoiNews.ro)