Serviciile care monitorizează traficul web și implicit fiecare click și fiecare pagină pe care ajungi, iau de cele mai multe ori, independent de voința ta, decizia referitoare la ștergerea sau păstrarea datelor colectate despre tine.
Cei familiari cu tehnologia ar putea spune că activarea funcției “Do-Not-Track” din browser împiedică urmărirea traficului lor pe internet. De fapt, pornirea acestei funcții exprimă dorința utilizatorului de a nu îi fi urmărite tranzacțiile, click-urile, istoria navigării, activitățile pe rețele sociale, articolele pe care le citește sau interogările pe care le face pe motoarele de căutare. Totuși, această opțiune este la fel de utilă precum un cuțit într-o luptă cu arme de foc.
Do-Not-Track îi dă însă utilizatorului un fals sentiment de securitate. Este lăudabilă introducerea sa de către producătorii de browser-e, însă nu există niciun control asupra componentei din server care controlează monitorizarea. Cu alte cuvinte, utilizatorii nu vor ști niciodată dacă serviciul de urmărire a traficului alege să accepte sau să ignore solicitarea Do-Not-Track.
Aspectele legate de securitate ridicate de folosirea traker-elor și cookie-urilor sunt îngrijorătoare întrucât criminalii informatici pot utiliza în scop malefic principiile de funcționare ale acestora și pot colecta cantități foarte mari de date de la utilizatori obișnuiți. Prin faptul că au acces la informații precum sistemul de operare folosit, versiunea Java sau porturile activate, orice hacker poate să colecteze suficiente informații pentru un atac. Utilizând kit-uri ce conțin cele mai recente vulerabilități Java, chiar și un amator ar putea cu ușurință să pătrundă într-un computer dacă reușește să colecteze informațiile potrivite.
Ca un exmplu al modului în care este urmărită activitatea utilizatorilor pe internet, am folosit site-ul privacy.net, ce a fost conceput să analizeze tot ceea ce poate fi dezvăluit prin browsing-ul pe o pagină de web. Acesta colectează aceeași cantitate de informație pe care ar fi colectat-o orice alt webtracker.
Fără o verificare manuală a cookie-urilor stocate sau fără a analiza traficul între browser-e și tracker-e, utilizatorii nu vor ști că sunt încă urmăriți, dar pot alege să blocheze automat toate cookie-urile folosindu-se de opțiuni deja existente în browser.
Furnizorii de servicii de publicitate nu vor dori să oprească urmărirea utilizatorilor, întrucât aceste informații sunt foarte profitabile și deja înrădăcinate în filozofia de marketing. A ști ce tip de conținut să afișezi și când să faci asta aduce un plus major companiilor.
Reclamele țintite, ce se bazează pe profilul utilizatorilor, funcționează prin urmărirea ariilor de interes ale acestora și sunt obținute monitorizând cuvintele căutate online. Ulterior, tracker-ele agregă informațiile și automatizează procesul prin care construiesc profiluri de utilizatori pe baza vârstei, sexului etc., livrând informațiile către agențiile de marketing contra unor sume substanțiale.
Legătura dintre agențiile de marketing, tracker-e, utilizatori și reclame ar putea fi ruptă doar de legi mai stricte și reglementări, de vreme ce standarde de internet precum funcția Do-Not-Track nu sunt întotdeauna obligatorii.
Pentru a evita urmărirea, utilizatorii ar putea folosi TOR, o rețea care le permite să navigheze anomim pe internet, eliminând astfel posibilitatea de a primi reclame personalizate. Totuși, deși TOR te ferește de tracker-e, poate crea probleme serioase de securitate, dar și experiențe absolut neplăcute. Hackerii care atacă prin intermediul rețelei TOR ar putea direcționa traficul prin același server pe care îl folosești și tu, aruncându-te în calea autorităților ca suspect în diverse ilegalități.
O altă modalitate de protecție ar fi să adaugi peste TOR o conexiune virtuală privată (VPN) însă acesta ar fi o măsură prea costisitoare.
Totuși directiva Do-Not-Track nu este complet inutilă, întrucât website-urile care monitorizează deja activitatea userilor lor ar putea chiar să respecte dorința utilizatorilor de a nu fi urmăriți, pentru a nu-și periclita imaginea.
De asemenea, utilizatorii ce folosesc versiuni mai vechi ale unor browsere precum Internet Explorer 9, Google Chrome 23, Safari 5.1 sau Firefox 12.0, nu vor avea încorporată opțiunea de Do-Not-Track. Prin urmare, dacă vor să se folosească de ea, le recomandăm să-și actualizeze browserele la cele mai noi versiuni.
Poți de asemenea folosi browser-ul securizat SafePay, integrat în Bitdefender 2013, care te ferește de capcanele utilizării rețelei TOR. SafePay oferă protecție maximă la efectuarea tranzacțiilor online, fără a avea un impact asupra experienței utilizatorilor. În același timp, aplicația Bitdefender Traffic Light poate fi o unealtă foarte bună pentru utilizatorii ce doresc să afle exact ce trackere se află pe site-urile pe care le vizitează în mod curent, pentru a le oferi o imagine de ansamblu asupra datelor care le sunt colectate cu sau fara voia lor. Sursa: capital.ro