Noua Constituţie a României. Lista completă a modificărilor aduse legii fundamentale

Parlamentarii au avut nevoie de 11 şedinţe de lucru şi numeroase întâlniri de partid pentru a-şi da votul pe proiectul de revizuire a Constituţiei, care taie din atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale, restructurează Consiliul Superior al Magistraturii, interzice traseismul politic, dar introduce drepturile animalelor şi stema pe drapelul românesc. După ce reprezentanţii PDL şi PPDD s-au retras din comisie, proiectul de revizuire a fost adoptat astăzi 17 voturi "pentru" şi o abţinere.

Noua formă a Constituţiei aşa cum a ieşi din votul majoritar al USL formalizează soluţii pentru crizele politice din timpul mandatelor prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, opţiunea fiind de a reduce la maximum atribuţiile preşedintelui, care în propunerea de nouă lege fundamentală are un rol pur decorativ, specific republicilor parlamentare.

Cu ce atribuţii a rămas preşedintele

După ce au ţinut să definească în Constituţie cine reprezintă puterile statului (legislativă- Parlament, executivă- Guvern şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, judecătorească- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), membrii din Comisia pentru revizuire au făcut demersurile necesare pentru a-i reduce din atribuţiile şefului statului, lăsându-i acestuia un rol mai mult decorativ.

În primul rând, mandatul prezidenţial a fost redus de la cinci la patru ani, în condiţiile în care Traian Băsescu este singurul care a beneficiat de mandat prezidenţial de 5 ani.

Noile reglementări din proiectul de revizuire îl împiedică pe şeful statului să aibă ultimul cuvânt în desemnarea premierului, obligându-l să accepte candidatul propus de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile. În plus, se preved detaliat paşii de urmat în cazul unui eşec la instalarea guvernului la prima încercare. Astfel, preşedintele va trebui să-i dea sarcina formării guvernului reprezentantului propus de formaţiunea/alianţa clasată pe locul al doilea ca număr de mandate, iar dacă şi în această situaţie nu se obţine votul de învestitură, premier va fi desemnat din partea coaliţiei care deţine majoritatea absolută în Parlament.

Care sunt noile prevederi privind desemnarea premierului

Art.103.- (1) Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (4) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare, care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. Integral pe gandul.info