Este numai una dintre părerile care circulă pe forumuri, şi nu numai, despre desenele animate din comunism. Considerate a fi “printre elementele definitorii ale generaţiei de dinainte de 1989”.
Personaj central
“Mihaela”, “Mianuel şi Bălănel”, “Pătrăţel”, “Lolek şi Bolek”... Sunt doar câteva dintre desenele animate care i-au bucurat pe copiii de atunci, dar şi pe oamenii mari, şi continuă să rămână în inima adulţilor – copiii de atunci. “Era o lume care îţi făcea poate viaţa mai bună decât era de în realitate”, îşi amintesc unii dintre români.
Dintre toate, seria de desene animate având-o ca personaj central pe Mihaela- fetiţa blondă cu trei fundiţe (însoţită de căţeluşul Azorel), merită o atenţie aparte. Înaintea ei se remarcaseră "Pătrăţel" (personaj creat de Olimp Vărăşteanu şi Florin Angelescu) şi "Bălănel şi Miaunel" (creaţi de Horia Ştefănescu, Zaharia Buzea şi Artin Badea).
Creată de caricaturistul Nell Cobar, “Mihaela” a fost difuzată între 1970 şi 1980. Ca un fapt inedit, coloana sonoră a serialului - care a avut un succes demn de luat în seamă, a fost compusă de Margareta Pâslaru. Acesta a fost primul contract prin care solista s-a remarcat în postura de compozitoare de muzică de film. Potrivit mărturiilor vremii, "Mihaela" nu avea voce ca alte personaje de desen animat, deoarece s-a considerat că dublajul complica lucrurile.
Cu 10 minute înainte
Alături pe prietenul ei, căţeluşul Azorel, Mihaela trece prin fel de fel de situaţii. Aventurile eroinei lui Cobar erau difuzate în rubrica "1001 de seri" (rubrică iniţiată chiar de creatorul personajului de desen animat), zilnic, cu 10 minute inainte de ora 19:00, cand era principalul jurnal de ştiri. Anii 80 aduceau scurtarea programului de la televizor, iar cele “1001 de seri" (implicit “Mihaela”) erau înlocuite de propaganda comunistă. Sursa: evz.ro