Amnistia fiscală pentru mame şi pensionari, aprobată de Guvern. Cine nu va beneficia de lege
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, la începutul şedinţei, că persoanele care au depus documente false pentru a obţine pensie nu vor beneficia de amnistia fiscală.
„Se scutesc toţi pensionarii care sunt în sistemul de pensii până la data intrărrii în vigoare a legii, care va fi fixată de Parlament (...) Pe cine nu scutim de la plată sunt pensionarii cărora li s-au stabilit debite pentru că au prezentat fie declaraţii false, fie documente false", a precizat ministrul, prezentând conţinutul celor două acte normative.
La rândul său, premierul Victor Ponta a arătat că Parlamentul poate "să mai includă eventual" alte categorii de persoane, dacă apar probeme similare.
El a precizat că este de datoria Executivului să rezolve situaţiile în care funcţionarii statului greşesc în detrimentul cetăţenilor.
„Cred că e de datoria Guvernului să facă această propunere şi, dacă Parlamentul o va adopta, trebuie să dăm un mesaj către aceşti oameni să nu intre în panică, să nu comită gesturi extreme şi să nu creadă că toată viaţa li se termină din cauza unor funcţionari care nu şi-au făcut bine treaba", a spus Ponta.
Din proiectul de lege prezentat recent în dezbatere publică de Ministerul Muncii rezultă că doar mamele care au primit indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate greşit vor fi amnistiate, nu şi cele care au folosit documente eliberate cu nerespectarea legii sau care au declarat lucruri neconforme realităţii.
Textul pus în dezbatere publică are o formulare interpretabilă în ce priveşte amnistierea mamelor care înregistrează deja debite.
Astfel, art. II (1) din proiect prevede că "debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau beneficiază la data intrării în vigoare de indemnizaţia pentru creşterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizaţiei pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora".
La art. III (1) se arată însă că "debitele (...) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora, nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor prezentei legi".
Directorul general al Direcţiei generale asistenţă socială din cadrul MMFPSPV, Lăcrămioara Corcheş, a precizat, pentru MEDIAFAX, că art. II se referă la cazurile în care s-au încasat drepturi necuvenite din cauza unor erori, iar art. III, la cele în care drepturile necuvenite au apărut în urma unor fraude.
„La art. II se acceptă erorile de calcul ale funcţionarului public, care este pedepsit de Legea 188. La art. III este vorba de fraudă şi nu putem amnistia frauda", a explicat Lăcrămioara Corcheş, precizând că documentul este, deocamdată, în dezbatere publică, iar Ministerul de Justiţie ar putea propune exprimări lipsite de echivoc.
Contactat de agenţia MEDIAFAX, avocatul Răzvan Vasiliu a declarat că, în opinia sa, textul proiectului de lege este ambiguu şi lasă loc la interpretări.
„Legea pentru modificarea OUG 111/2010 supusă dezbaterii publice conţine prevederi ambigue, fapt ce, cu siguranţă, va duce la o aplicare neunitară sau eronată a acestor prevederi. Acest proiect urmăreşte să exonereze de la plată persoanele care au încasat necuvenit sume reprezentând indemnizaţii aferente concediului de creştere şi îngrijire a copilului, însă nu orice astfel de debit va fi exonerat. Sunt vizate numai acele debite stabilite ca urmare a erorilor materiale survenite din culpa funcţionarului, şi nu cele care au la bază documente care conţin date care nu corespund realităţii. Faţă de acest aspect, mă îndoiesc că prezentul proiect de lege va avea ca finalitate situaţia expusă în cuprinsul expunerii de motive, respectiv o evitare a scăderii accentuate a bugetului familiei, respectiv eliminarea posibilităţii vulnerabilizării resurselor destinate creşterii şi îngrijirii copilului", a explicat avocatul.
Pe de altă parte, proiectul de act normativ mai prevede că, în situaţia în care pe perioada concediului pentru creşterea copilului, persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului în sumă de până la trei indicatori sociali de referinţă (ISR) anual, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă, iar drepturile încasate cu acest titlu nu vor mai fi considerate "drepturi necuvenite", ca în prezent.
Documentul pus în dezbatere publică propune şi modificarea alineatului 3 art. 7. Astfel, dreptul la stimulentul de inserţie se va suspenda începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului şi solicită concediul pentru creşterea copilului.
În situaţia în care, pe durata concediului pentru creşterea copilului, au fost realizate venituri peste nivelul stabilit (valoarea a trei ISR), recuperarea sumei încasate necuvenit se va calcula ca diferenţă între cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului încasate şi nivelul lunar al stimulentului de inserţie la care ar fi avut dreptul.
„Debitul se constituie numai pentru lunile în care s-a desfăşurat o activitate", se arată în proiect.
În situaţia în care sumele încasate necuvenit vor avea drept cauză culpa persoanei care le-a încasat (folosirea de către aceasta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realităţii sau nedeclararea unor informaţii), prevederile anterioare nu se aplică.
„Pentru drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. (1) sumele încasate necuvenit ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar se recuperează de la acesta, în condiţiile legii. Decizia (...) constituie titlu executoriu şi poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc", se arată în proiect.
Proiectul mai prevede că, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii, trebuie făcute modificări şi în normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.
Legea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 17 septembrie.
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, la 1 august, că mamele vor putea obţine, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului, venituri de până la 1.500 de lei anual, muncind de acasă, iar peste 12.000 de femei care au făcut acest lucru şi ar trebui să restituie indemnizaţia vor fi aministiate fiscal.
Plumb a declarat că, în urma unei decizii a Curţii de Conturi de verificare a dosarelor pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului, s-a stabilit că 12.460 de mame, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2014, au încasat venituri suplimentare, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că mamele respective trebuie să returneze indemnizaţiile încasate, respectiv 15 milioane de lei pentru care s-a constituit debit.
Ministrul Plumb a mai spus că această măsură nu afectează bugetul de stat aprobat pentru 2014. Sursa: directproprietar.ro