Încă un tribunal declară ilegală tăierea salariilor

Tribunalul din Călăraşi este a doua instituţie care dă aviz favortabil cadrelor didactice în procesul cu statul, din punctul de vedere al Legii Educaţiei. Profesorii care au câştigat procesul sunt afiliaţi ai FSLI şi Spiru Haret, scrie realitatea.net
   Tribunalul din Călăraşi a decis că este ilegală tăierea salariilor  profesorilor cu 25%. Cadrele care au câştigat procesul sunt afiliaţi ai FSLI.
Este a doua instanţă care a dat verdict favorabil cadrelor didactice, după ce joi, Tribunalul Râmnicu Vâlcea a luat aceeaşi decizie.
   "Salariul reclamanţilor la care aceştia au dreptul în baza contractelor de muncă reprezintă un bun în baza Articolului 1, Aliniat 1, din primul protocol adiţional la Convenţia drepturilor omului. Articolul 1 a fost încălcat luându-ne cei 25% din salariul care şi aşa e foarte mic pentru nevoile noastre",  a declarat joi Marieta Stănescu, liderul funcţionarilor din Primăria Voineasa.
Decizia de joi îi viza însă pe membrii federaţiei Spiru Haret.
   "În momentul în care am declanşat acţiunea în instanţă, am cerut foarte clar ca legea să fie pusă în aplicare până la data intrării în vigoare a Legii 330, pentru că Legea 330 prevede că baza de calcul trebuie să includă acea lege salarială. Dar în momentul de faţă acest lucru nu se respectă. Aşa că am fost obligaţi să declanşăm noi procese", a declarat liderul federaţiei, Marius Nistor.
   El susţine că aceste acţiuni în instanţă au fost depuse pentru toţi membrii de sindicat, şi nu local, pentru o parte dintre aceştia.
   "Am declanşat aceste acţiuni pentru toţi membrii noştri de sindicat. Aceste acţiuni au fost declanşate în întreaga ţară şi urmează ca tendinţele să fie respectate. Vom ataca toate acele ordonanţe pe care le considerăm neconstituţionale", a mai spus Nistor.
   CCR a dat însă aviz favorabil pe legea care opera această reducere, iar Guvernul va continua însă să îşi asume răspunderea pe Legea Educaţiei bazându-se chiar pe motivarea Curţii Constituţionale. Emil Boc spune că două elemente permit Guvernului să continue angajarea: acceptarea asumării de către Parlament prin citirea legii în faţa plenului şi moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie.
   "Decizia Curţii Constituţionale permite guvernului continuarea asumării răspunderii.  Argumente care ţin de motivarea deciziei. În cadrul deciziei CCR patru judecători spun într-un fel, alţi patru altfel şi unul are opinie concurentă cu alte cuvinte nici în interiorul curţii nu există o opinie majoritară. Din punctul nostru de vedere din momentul în care curtea a fost sesizată de preşedintele Senatului cu existenţa unui conflict juridic au intervenit două elemente noi care pe noi ne fac să credem că procedura poate fi continuată şi dusă până la capăt. În primul rând acceptarea de către Parlament a angajării propriu zise a răspunderii prin citirea de către primul ministru a asumării răspunderii în faţa celor două camere a plenului Parlamentului. A fost posibil acest lucru după ce preşedintele a sesizat Curtea Constituţională. Doi - depunerea moţiunii de cenzură de către opoziţie în cadrul procedurii de asumare a guvernului", a declarat premierul Emil Boc, prezent într-o vizită pe centura Capitalei.
   Conflictul invocat de CCR s-a încheiat  în momentul în care Parlamentul a acceptat ca primul ministru să citească asumarea, iar opoziţia a reacţionat cu o moţiune de cenzură potrivit articolului 114 din Constituţie, crede şeful Guvernului. (DorohoiNews.ro)