România riscă să piardă finanțarea europeană pentru programul Laptele și cornul
Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la inițiativa europeană Laptele în școliși să elaboreze cât mai repede o strategie națională.
Programul Laptele și cornul este eficient din punct de vedere economic dacă raportăm suma de până la 200 de lei alocată pe parcursul unui an școlar pentru ca un elev să beneficieze de programla avantajele pe termen mediu și lung ale programului. Aceasta este una dintre concluziile unui raport de politici publice realizat de Centrul Român de Politici Europene care analizează programul național Laptele și cornul pe mai multe dimensiuni - socială, economică, de educație și sănătate – șimodul în care acesta este aliniat la inițiativa europeană Laptele în școli prin care se decontează sume importante. Raportul atrage atenția asupra faptului că România poate pierde finanțarea europeană pe acest program dacă nu-și aliniază obiectivele la cele europene și nu reușește să elaboreze o strategie națională pe parcursul acestui an.
Uniunea Europeană consideră Laptele în școlio investiție strategică în viitorul cetățenilor și bunăstării comunității. Din perspectivă europeană, consumul unui aliment sănătos precum laptele educă tinerii în spiritul unei alimentații sănătoase și poate contribui la reducerea obezității, o problemă reală în prezent la nivel comunitar. Întrucât România se confruntă cu probleme similare, raportul recomandă ca statul să investească în continuare în educarea copiilor pentru o alimentație sănătoasă și echilibrată prin programul Laptele și cornul, dar să facă și eforturi de promovare și conștientizare a acestei dimensiuni în rândul profesorilor și părinților. În România, un sfert dintre copiii cu vârsta de 8 ani sunt supraponderali sau obezi, conform unui studiu realizat in 2013 de Ministerul Sănătății în cadrul European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), coordonat de Organizația Mondială a Sănătății.
„Sunt necesare redefinirea și alinierea obiectivelor programului național cu cele ale schemei europene Laptele în școli prin care este susținută în bună măsură inițiativa națională și prin care România a atras până acum peste 40 de milioane de euro. În plus, atragem atenția asupra necesității armonizării strategiilor naționale sectoriale din domeniile educație, sănătate și agricultură cu programul național. În acest sens se poate acorda o consistență în intervenție și un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunității, școlii și elevilor”, declară Ciprian Ciucu, director de programe CRPE.
Similar inițiativei europene, programul Laptele și cornul este o măsură importantă de sprijin economic pentru industria laptelui, una dintre cele mai semnificative segmente ale industriei alimentare din România (locul șase ca cifră de afaceri). Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv 1/6 din producția națională de lapte (aproximativ 15%). Prin urmare, programul reprezintă un adevărat balon de oxigen pentru o industrie puternic afectată de criză și, în curând, sub o presiune concurențială fără precedent,ca urmare a eliminării cotei de lapte în UE (aprilie 2015) și embargoului impus Rusiei.
„Embargoul i-a determinat pe producătorii din Europa Centrală și statele baltice care exportau până acum în Federația Rusă să se reorienteze spre piața românească. Prețul la 100 de litri de lapte în țările baltice este cu aproximativ 5 euro mai mic, iar operatorii economici din regiune (Ungaria, Polonia) achiziționează laptele la un preț similar cu al nostru, dar au costuri de transport mai mici. În plus, sistemul de colectare este mai eficient, deoarece se colectează mai mult lapte de la mai puțini producători, în timp ce, în România, producătorii sunt dispersați geografic și oferă cantități mai mici de lapte”, spune Dorin Cojocaru, Președinte Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). „Programul Laptele si cornul este important pentru industria lactatelor din Romania în primul rând pentru că ne asigură volume și o piață de desfacere constantă, iar în al doilea rând pentru că ne ajută să creăm obiceiuri sănătoase de consum în rândul copiilor și să creștem, astfel, consumatorii de mâine.”
Din păcate, valoarea porției de lapte și corn, de 1,17 lei inclusiv TVA, nu a mai fost actualizată (indexată) din 2008, deși prețul de achiziție a laptelui de la producători s-a dublat, ceea ce a scăzut atractivitatea programului pentru producători și a afectat calitatea produselor oferite în program. Astfel, pentru a se menține în mod real elementul de sprijin oferit industriei de lapte, raportul propune indexarea/actualizarea sumelor alocate, în vederea creșterii calității și atractivității produselor și, concomitent, a impactului programului în rândul beneficiarilor.
Din punct de vedere instituțional, raportul constată că programul Laptele și cornul a funcționat în ultima perioadă din inerție, fără să existe în spate o strategie, obiective clar stabilite, o monitorizare și o evaluare a acestuia. Mai mult, de mai bine de trei ani nu mai există nicio autoritate centrală care să coordoneze acest proiect deosebit de complex, ce presupune o acțiune pe diferite paliere, de la nivel central la nivel județean și local.
Pentru a eficientiza programul și a mări impactul său, raportul recomandă Guvernului să desemneze o autoritate centrală cu rol de coordonator, aceasta deținând atribuții și în implementarea, monitorizarea și revizuirea programului. De asemenea, se recomandă organizarea, cu participarea directă a Ministerului Agriculturii, a unui proces de consultare publică, în vederea definirii strategiei României pentru punerea în aplicare a Schemei Europene Laptele în Școli.
„Considerând Laptele în Școli o inițiativă strategică, autoritățile europene cer statelor membre mai multă concentrare și mai multă eficiență în derularea programelor la nivel național și condiționează finanțarea europeană de existența unei strategii naționale începând cu anul școlar 2015-2016. În absența acestei strategii, autoritățile județene și locale nu vor mai putea face cereri de finanțare din fondurile europene alocate, în condițiile în care România s-a situat în 2012 pe locul 4 din 26 de state din punct de vedere al absorbției de fonduri pe programul de lapte școlar”, spune Ciprian Ciucu. Varianta integrală a raportului se regăsește pe crpe.ro