Mărmureanu, despre marele cutremur şi zonele cele mai afectate: Ăsta care va fi, va fi mult mai adânc
Pe 4 martie s-au împlinit 38 de ani de la cutremurul care a devastat ţara: în 1977, pământul s-a zgâlţâit puternic la seismul de 7.2 pe Richter. Când va fi lovită ţara noastră de un nou cutremur este întrebarea românilor, dar şi a specialiştilor. Profesorul Gheorghe Mărmureanu a explicat într-un interviu, acordat în exclusivitate România TV, ce îi aşteaptă pe români.
Statistic analizele arată că într-un secol se produc două cutremure de magnitudine mai mare de 7. Prin urmare specialiştii în seismoligie se aşteaptă ca în perioada următoare să aibă loc un cutremur cu o magnitudine foarte mare şi la noi în ţară, chiar dacă nu se ştie exact momentul în care va avea loc.
„Ăsta care va fi va fi mult mai adânc. Va afecta mai puţin partea dinspre Bucureşti pot să va spun sigur, pentru că în 1940 a fost cutremur adânc 150 de km a avut o distribuţie a energiei către nord-est, iar în Bucureşti a căzut acel bloc Carta şi au mai fost câteva case mici care au încurcat-o, care au căzut, dar blocul carton a fost o proiectare nenorocită pentru că au greşit şi că proiectare şi că execuţie. Moldova este o zona care este afectată puternic. Ea şi la 77 a fost afectată, dar mai puţin decât Muntenia. Transilvania nu are nicio problema nu a avut treabă cu cutremurele româneşti", a precizat profesorul Mărmureanu privind cele mai afectate zone ale României.
De asemenea, el a atras atenţia la un amănunt important în caz de cutremur, cu ajutorul căruia fiecare om îşi poate salva viaţa.
„În momentul în care un om simte în casa lui o mişcare pe verticală puternică urmează în următoarele maximum 15 secunde mişcarea pe orizontală care este cea mai puternică pentru că de fapt este acelaşi cutremur doar că sunt alte unde sunt unde care sunt pe orizontala asta. Trebuie să ştie populaţia că are timp între momentele astea să îşi găsească un loc în casă", a explicat acesta.
Profesorul Gheorghe Mărmureanu susţine că activitatea seismică din Nepal este diferită faţă de cea din ţară noastră.
„Cutremurul din Nepal este total diferit de orice cutremur de mare adâncime din România pentru că cutremurele vrâncene sunt foarte adânci 80-200 km pe când acolo aţi văzut 15 km. Am avut un cutremur de 7.9 magnitudine pe scară moment seismic în 1802 şi nu s-a întâmplat nimic adică nu a murit nimeni este adevărat că au căzut foarte multe biserici acest cutremur din 1802 s-a simţit până la moscova fiind foarte adânc aria de distribuire a energiei seismice este foarte mare. Despre cutremure s-au spus multe, se spun multe şi se vor spune. Nimeni nu este capabil să ştie că este un cutremur mâine poimâine sau mai ştiu eu când. Cutremurele sunt imprevizibile au loc când nu te aştepţi", a spus seismologul.
România ar putea avea probleme serioase, în cazul unui sesim de peste 7. Motivul este acela că multe dintre clădirile construite în ultimii ani ar putea fi vulnerabile.
„Proiectarea în România este o problemă pentru că sistemul de control şi verificare este cumva de multe ori deficitar. După 1990 foarte multe companii din România şi din străinătate au proiectat structuri sau clădiri, dar folosind programe de calcul pentru cutremure de suprafaţă cum este cel de acum din Nepal, şi nu pentru cutremure foarte adânci care înseamnă cu totul altceva. Sunt foarte mulţi constructori care de fapt nu sunt constructori, sunt nişte oameni care umblă după afaceri şi aici e o problema oamenii trebuie să se trezească când dau un ban pe ce dau. Cutremurul e cel care îţi da verdictul dacă ai făcut sau n-ai făcut bine. În Bucureşti dacă facem o analogie nu ai voie să construieşti o clădire că o trestie să o bată vântul în toate părţile pe când în focşani e invers", a adăugat profesorul.
Nici clădirile vechi nu sunt lipste de probleme.
„Sectorul 1 este plin de clădiri din sec 16,17,18, 20 clădiri vechi în care a intrat apă în beton când s-a umflat apa asta a distrus legăturile. Înîn momentul în care ai un cutremur cum sunt în Italia, în Grecia, chiar aici în Nepal sau în Turcia răspunsul structurii este foarte scurt este ca şi cum ai face o injecţie foarte rapid. Nici nu o simţi bine, oamenii o stimt, dar vroiam să spun ca efect pentru că e foarte important pe când un cutremur vrâncean care durează şi minute, la 4 martie a fost 60 de secunde e că şi cum ai face o injecţie încet, încet va daţi seama răspunsul structurii este altul, efectele se adună", a conchis profesorul Mărmureanu.