„Pentru că nunta e un prilej de fericire, unde e vorba şi de mulţi bani”, o nouă taxă ar fi binevenită pentru a colecta nişte fonduri care să se ducă în contul patrimoniului naţional.
Cel puţin asta consideră senatorul liberal Dorin Dobra, care a venit cu această idee pe care a prezentat-o în cadrul unei postări, pe pagina sa de Facebook. „Motivaţia mea era următoarea: peste tot în ţară, nunţile s-au transformat în nişte spectacole foarte frumoase. Nu mai e invitat un singur cântăreţ, nu mai e invitată o singură formaţie, ci, cel puţin în Ardeal, e o peregrinare de spectacol”, a argumentat Dobra, pentru gandul.ro, propunerea sa de a stabili, pe numărul de meniuri servite la o nuntă, o taxă de 50 de bani, care ar urma să fie achitată de cei care prestează servicii alimentare. Şi nu este singura. De fapt, Dobra susţine că ar oscila între această variantă şi cea de a direcţiona bani din „facturile pe care artiştii le încasează”, fondurile astfel strânse urmând să fie direcţionate pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu. În orice caz, senatorul promite că nu s-ar intra „în niciun fel în intimitatea şi aspectul privat al unei nunţi”. „Tocmai de aceea nu vreau să pun pe nimeni să declare ce a avut, şi cât a avut. Oricum există o factură pentru cei ce prestează serviciile de alimentaţie”, explică liberalul. Pe de altă parte, acesta nu exclude stabilirea unor plafoane. „Sunt nunţi de un anumit ‘level’ şi nunţi la ţară şi putem şi asta discuta”, mai susţine senatorul, care se plânge de faptul că nu a primit nicio reacţie din partea Ministerului Culturii.
„Patrimoniul naţional începe să cadă pe noi”. Astfel îşi începe argumentarea senatorul liberal, Dorin Dobra, membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, la propunerea de a-i taxa cu 50 de bani pe cei care prestează servicii alimentare la nunţi, pentru fiecare meniu în parte. Practic, a explicat liberalul pentru gandul.ro, „cade în sarcina unui parlamentar să inventeze un flux financiar, care să poată merge în sprijinul acestui patrimoniu” şi cum nu mai „vin bani de nicăieri decât de la alocări guvernamentale”, o soluţie ar putea fi nunţile.
De ce tocmai nunţile?
„Pentru că nunta e un prilej de fericire, unde e vorba şi de mulţi bani”, explică Dorin Dobra, iar o astfel de taxă ar simboliza „un gest de solidaritate faţă de patrimoniul naţional, care nici măcar nu cade în seama mirilor sau a nuntaşilor”, mai spune liberalul.
În ceea ce priveşte motivaţia senatorului, aceasta este următoarea: „Peste tot în ţară, nunţile s-au transformat în nişte spectacole foarte frumoase. Nu mai e invitat un singur cântăreţ, nu mai e invitată o singură formaţie, ci, cel puţin în Ardeal, e o peregrinare de spectacol. Obiceiuri vechi, solişti, formaţii, ansambluri, dansuri şi aşa mai departe”.
Taxarea meniurilor de nuntă nu ar fi, însă, singura variantă pe care liberalul o ia în calcul în vederea redactării şi depunerii unui proiect legislativ. Pe lângă impozitul şi contribuţiile sociale pe care le plătesc la bugetul de stat, artiştii ar mai putea fi taxaţi, în viziunea liberalului, pentru fiecare prestaţie în parte.
„Încep să mă gândesc ca din facturile pe care artiştii le încasează să fie direcţionaţi bani şi de acolo. Am avea două soluţii, în momentul acesta. Mă gândesc dacă pe meniuri sau pe factura artiştilor. Peste zece ani vom fi în aceeaşi situaţie dacă nu găsim rapid un flux care să intre, să sprijine conservarea patrimoniului naţional”, a explicat Dorin Dobra.
Întrebat, însă, dacă prima măsură nu ar presupune şi o intruziune în viaţa mirilor, liberalul exclude de departe acest risc.
„Nu intrăm în niciun fel în intimitatea şi aspectul privat al unei nunţi. Tocmai de aceea nu vreau să pun pe nimeni să declare ce a avut, şi cât a avut. Oricum există o factură pentru cei ce prestează serviciile de alimentaţie. Dacă stabilim împreună solidar cu istoria noastră şi cu patrimoniul naţional că nu îmi închipui că o să crească nota de plată pentru 50 de bani”, spune Dobra.
Mai mult, senatorul liberal susţine că „putem ajunge la discuţii mai complicate”, în condiţiile în care „sunt nunţi de un anumit ‘level’ şi nunţi la ţară şi putem şi asta discuta”. Concret, acesta nu exclude mai multe niveluri de taxare, în funcţie de specificul fiecărei nunţi.
„Dacă reuşim să creăm o dezbatere realmente productivă pentru lucrul ăsta, putem stabili că e acelaşi pentru toată lumea, 50 de bani, sau nu. Una e o nuntă la ţară, în căminul cultural, şi alta e la un hotel din Bucureşti. Ne trebuie doar buna intenţie să le stabilim şi să ieşim din populismul ăsta general care e destructiv, nu mai lasă loc nici minimei dezbateri”, a mai spus senatorul.
Pe de altă parte, Dorin Dobra se plânge de faptul că Ministerul Culturii „nu a dat niciun semnal”.
„Eu sunt convins că dacă am privi-o cu bună-credinţă, am putea face lucruri minunate în câţiva ani, astfel încât să multiplicăm oferta turistică a României, în general. Convingerea mea este că ţara asta are destule fluxuri din care să trăim foarte bine cu toţii, trebuie doar să le identificăm şi să producem plus valoare din el. Cam acesta e substratul meu motivaţional”, a conchis liberalul.
Dorin Dobra nu este singurul parlamentar care s-a remarcat, în ultima vreme în spaţiul public, cu astfel de iniţiative cel puţin discutabile. După propunerea senatorului Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai de a introduce în Codul Penal „regretul efectiv”, care ar fi trebuit să înlăture răspunderea penală şi să îi scape pe corupţi de dosare, pe final de legislatură, un alt coleg de breaslă a venit cu o idee cel puţin „originală”. Senatorul independent Andrei Voloşevici, fost primar al Ploieştiului, a depus recent la Senat o iniţiativă legislativă prin care propune ca ocuparea funcţiilor de conducere din administraţia locală şi centrală, dar şi din ministere să se facă pe baza „încrederii personale”. De unde s-a inspirat politicianul? „Din marile democraţii ale lumii în care, spre exemplu, preşedintele statului când vine, schimbă şi 25.000 de funcţionari”.
Practic, iniţiatorul proiectului de lege spune că şi-ar dori ca primarii, după ce şi-au câştigat mandatele, să îşi aleagă oamenii din subordine cu care să lucreze după un criteriu „clar şi subiectiv, dar legat de profesionalismul oamenilor” în care au încredere. Motivul? Evitarea blocajelor. „Lucrurile nu sunt neapărat legate de profesionalism sau de egalitate, ci uneori merg în direcţia politicii. Nu pot să înţeleg cum blochezi un oraş pentru că cineva are un alt interes că se apropie alegerile locale”.
Cu toate acestea, Voloşevici susţine că nu „încrederea personală” ar cântări cel mai puternic în procesul de numire în funcţii, ci „profesionalismul”. În ceea ce priveşte riscul unei astfel de legi, senatorul susţine că „nimeni nu îl neagă”. „Dacă eşti inconştient, da, este un risc. Dacă opinia ta este că trebuie să îţi aduci acolo rudele sau mai ştiu eu ce prieteni, sigur că există acest risc”, a declarat Voloşevici.
Înainte de „încrederea personală”, la Senat a ajuns legea „regretului efectiv”. Concret, pe 9 mai, senatorul independent, fost membru PC, Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai, 35 de ani, propunea, printr-un proiect depus la Senat, introducerea noţiunii juridice de „regret efectiv” în Codul Penal, care să îi scape de răspunderea penală pe cei care comit, printre alte infracţiuni, fapte de corupţie sau asimilate acestora. Acesta era, de altfel, singurul proiect de lege care îi aparţinea exclusiv, în cei doi ani de mandat. În accepţiunea senatorului Mihai, „regretul efectiv” ar trebui să înlăture răspunderea penală pentru anumite infracţiuni.
În expunerea de motive a proiectului său de lege, senatorul Mihai arăta că „justiţia din România înregistrează, an după an, noi recorduri în ceea ce priveşte numărul proceselor”, considerând că un român din trei ajunge în faţa instanţei şi că unul din patru este implicat într-un dosar penal (sursa acestor cifre nu este precizată). Un alt motiv invocat de senator în sprijinul ideii de „regret efectiv” care îi scapă de închisoare pe corupţi era „aglomeraţia din închisori”.
Contactat atunci de gandul.ro, senatorul Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai a explicat că proiectul său „nu a vizat pe cineva, o anumită categorie”: „Am vizat o stare de fapt cu care se confruntă societatea. Sunt tot felul de investigaţii, sunt nemulţumiri în societate că nu este echitate şi nu se recuperează prejudiciile. Nu e echitabil că unul face un denunţ şi se plimbă pe stradă cu Bentley-ul şi altul… şi nu se recuperează niciun ban. Eu acolo am gândit-o”.