Noi măsuri vizând siguranţa publică. Ce pățesc cei care organizează petreceri în aer liber

La sfârşitul lunii ianuarie 2020 intră în vigoare modificările mai multor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Legea instituie reguli clare şi transparente referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor sau al vehiculului, sunt prezentate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul poliţiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa, respectiv sunt introduse garanţii suplimentare pentru respectarea drepturilor cetăţeanului.

La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea 192 din 2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. 

Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire sociale, a ordinii şi liniştii publice, Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.

Aceste modificări intră în vigoare în 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respective la data de 26 ianuarie 2020. 

Legea instituie reguli clare şi transparente referitoare  la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor sau vehiculului. De asemenea, sunt prezentate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul poliţiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa, respectiv sunt introduse garanţii suplimentare pentru respectarea drepturilor cetăţeanului. 

Este înăsprit cadrul juridic pentru o serie de fapte antisociale, precum  refuzul persoanei de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale sau organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţie de locuinţe.

Poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. 

Totodată, acesta are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică. 

Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale. 

Verificarea situaţiei de fapt şi după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată, fără a depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării.  În situaţia în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioada necesară stabilirii identităţii, verificării situaţiei de fapt şi după caz, luării măsurilor legale, fără a depăşi 12 ore de la momentul iniţierii deplasării. Vechea lege prevedea un termen de 24 de ore. 

De asemenea, poliţistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii ca în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol.

Totodată, este introdusă prezumţia săvârşirii unei acţiuni violente împotriva poliţistului, dacă persoana care a fost avertizată să nu se apropie continuă să se apropie de poliţist. Acţiunea persoanei dă dreptul poliţistului de a interveni, utilizând forţa, proporţionat şi strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul şi pentru a lua măsurile legale necesare.