Angajații pot cere două zile libere de la serviciu ca să facă analize screening

Cele două zile libere acordate de angajatori pentru efectuarea screening-ului nu se includ în durata concediului de odihnă 

Plenul Senatului a adoptat, luni, un proiect iniţiat de parlamentari PNL, susţinut de PSD, UDMR, minorităţi şi parlamentari neafiliaţi, ce are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru promovarea screening-ului, în sensul acordării a două zile libere de către angajatorii din sistemul public şi privat, de către unităţile de învăţământ preuniversitar, de către instituţiile de învăţământ superior, precum şi de către unităţile militare pentru efectuarea de verificări în scopul depistării precoce a bolilor.

Un amendament admis la proiect prevede că cele două zile libere acordate de angajatori pentru efectuarea screening-ului nu se includ în durata concediului de odihnă şi sunt oferite la cererea angajaţilor din sistemul public şi privat. De asemenea, nu se includ în durata concediului de odihnă cele două zile de permisie într-un an calendaristic pentru efectuarea screening-ului acordate şi plătite de structurile MAPN, MAI, SRI, SIE, STS şi ale SPP, la cererea cadrelor militare în activitate, a soldaţilor şi a gradaţilor profesionişti.

Potrivit altei modificări la proiectul de act normativ, titularii drepturilor menţionate "au obligaţia de a depune cererea cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de prima opţiune de programare a screening-ului", iar angajatorul "are obligaţia de a aproba cererea pentru acea opţiune de programare care nu îi afectează activitatea în mod semnificativ".

Dovada screening-ului se face cu adeverinţa eliberată de medicul de familie, care trebuie depusă în termen de 10 zile lucrătoare de la data efectuării, iar nerespectarea de către angajatori a obligaţiilor ce le revin în acest sens se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei, conform modificărilor aduse proiectului de act normativ.

Fundamentarea acestei propuneri legislative a vizat în principal costurile tratamentelor efectuate în stadiile precoce ale bolii, care sunt mai ieftine şi mai eficace; lipsa de informare privind bolile oncologice şi lipsa programelor de screening sunt cauzele principale ale depistării tardive a cancerului; accesarea serviciilor de screening, potrivit expunerii de motive.

Senatul este primul for legislativ sesizat în acest caz.