Cele patru mari întrebări ale reorganizării României

Indiferent de numărul de judeţe în care va fi reorganizată până la urmă România, măsura va antrena schimbări profunde. Şi nu este vorba doar de procedurile de accesare a fondurilor europene sau de preschimbarea actelor populaţiei, ci şi de reconfigurarea partidelor politice şi a sferei lor de influenţă.

În primul rând, se pune întrebarea cine va conduce viitoarele super-judeţe? Adică, va exista în continuare un consiliu judeţean condus de un preşedinte? Sau va fi doar un prefect, aşa cum spun unii lideri ai opoziţiei când acuză Guvernul Boc că doreşte, de fapt, să preia controlul judeţelor? Potrivit declaraţiilor de până acum ale puterii, prima variantă este cea valabilă.

Prin urmare, dacă legea privind reorganizarea va fi adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, aşa cum susţine PDL, la alegerile locale de la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie 2012, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă primarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi consilierii. Doar că graniţele judeţelor vor fi altfel.

Ce se întâmplă cu sutele de servicii publice deconcentrate?
În prezent, fiecare judeţ are zeci de instituţii publice deconcentrate: direcţii (silvică; veterinară şi pentru siguranţa alimentelor; a finanţelor publice; de muncă; pentru agricultură; de sănătate publică; pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional; pentru sport; de statistică; de telecomunicaţii), agenţii (domeniilor statului; pentru ocuparea forţei de muncă; de protecţie a mediului), inspectorate (teritoriale de muncă; în construcţie; şcolare; de Poliţie; de jandarmi; pentru situaţii de urgenţă; pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor) şi oficii (de cadastru şi publicitate imobiliară). La acestea se adaugă câte o casă judeţeană de pensii, casă de asigurări de sănătate, autoritate rutieră, gardă de mediu, comisariat judeţean pentru protecţia consumatorilor şi altele.

Cum se va schimba competiţia electorală?
Pierderea a sute de funcţii în instituţiile deconcentrate nu reprezintă însă singurul efect pe care reorganizarea ţării îl va avea asupra partidelor. Fie ele la putere sau în opoziţie.
Prin urmare, în cazul în care legea privind reorganizarea va fi adoptată până la sfârşitul anului 2011, USL se va trezi, practic cu jumătate de an înaintea localelor din 2012, că trebuie să-şi regândească echipa de candidaţi şi întreaga strategie electorală.
Nu în ultimul rând, reorganizarea administrativ-teritorială va afecta puternic chiar structurile partidelor, dat fiind că, în prezent, fiecare formaţiune are filiale judeţene şi birouri judeţene de conducere.

Ce termen vom avea pentru schimbarea actelor de identitate?
Printre contraargumentele invocate de opoziţie împotriva reorganizării administrativ-teritoriale s-a numărat şi acela al costurilor pe care românii le vor suporta pentru a-şi schimba cartea de identitate, permisul de conducere, paşaportul şi alte acte.

Care este parcursul legislativ?
În condiţiile în care este menţinută denumirea de judeţe pentru viitoarele unităţi administrativ-teritoriale, nu este nevoie de revizuirea Constituţiei. Este suficientă adoptarea unei legi, prin procedură parlamentară obişnuită sau prin angajarea răspunderii Guvernului Boc. Ultima variantă pare a fi preferată de democrat-liberali din mai multe motive, începând cu acela că astfel ar avea mai puţine emoţii în Parlament, pe fondul majorităţii fragile pe care o au. Referire la forma în care „se angajează" legea reorganizării a făcut, de altfel, şi preşedintele Traian Băsescu, la şedinţa de guvern de miercuri.

România, împărţită de PDL, UDMR şi PSD
Opt judeţe, aşa cum vrea preşedintele Traian Băsescu; 12, cum s-a vehiculat în USL şi cum ar vrea unii democrat-liberali sau 15-16, cum vor udemeriştii? Aceasta este întrebarea la care liderii politici încearcă să găsească răspuns.

În ceea ce-i priveşte pe pedelişti, chiar şi după ce şeful statului a spus tranşant că vede judeţe făcute din cele 8 regiuni de dezvoltare stabilite în 2004, sunt voci care susţin alte variante. De pildă, senatorul Mircea Andrei vorbeşte de o împărţire a Regiunii Sud-Muntenia în două. Mai mult, parlamentarul PDL spune că democrat-liberalii ar fi ajuns la o înţelegere cu cei de la PSD: „Se lucrează la acest proiect, dar logica lui este deja stabilită. Deja, cele două mari partide - PDL şi PSD - s-au înţeles pe această problemă şi se pare că ea se va produce". Potrivit lui Andrei, forma finală a reorganizării ar respecta doar în proporţie de 80% actualele regiuni de dezvoltare.

La rândul lor, liderii UDMR, vorbesc în continuare de propria variantă, cu 15-16 regiuni, din care una să fie formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. „Propunerea noastră, din punct de vedere economic, din punct de vedere social, din punct de vedere istoric, tradiţional, este o variantă de la care putem discuta", a declarat Kelemen Hunor. Varianta prezidenţială nemulţumeşte UDMR din cauza „diluării" substanţiale a procentului pe care maghiarii l-ar avea în viitorul judeţ din centrul ţării (format din Covasna, Harghita, Mureş, Alba, Braşov şi Sibiu).
Varianta iniţială a  PSD prevedea formarea a 12 regiuni, în funcţie de Produsul Intern Brut al judeţelor actuale. Totuşi, preşedintele partidului Victor Ponta, a declarat apoi că USL susţine tot varianta celor opt regiuni de dezvoltare, care să devină şi centre ale administraţiei regionale, iar Guvernul să desemneze câte un prefect pentru fiecare dintre acestea.    

Unul dintre principalele efecte ale reorganizării administrative îl reprezintă pierderea de către partidele politice a sute de funcţii în instituţiile judeţene. (DorohoiNews.ro)