Minodora Cliveti: Reding recunoaște că a criticat România în lipsa unui mecanism instituțional care să constate încălcările statului de drept
Prin adoptarea cadrului pentru abordarea amenintarilor sistemice ale statului de drept de catre statele membre UE, Comisia Europeana stabileste reguli precise si detaliate in vederea prevenirii unor asemenea situatii si, implicit, pentru consolidarea statului de drept la nivel european.
Comisia Europeana, prin vocea comisarului pentru justitie, Vivian Reding, a constatat, asadar, ca nu are instrumente eficiente in a sesiza, sanctiona si preveni oricare atentat la statul de drept si a imaginat un sistem in trei etape, destinat a o ajuta in acest demers. Cu alte cuvinte, pana in acest moment, Comisia Europeana recunoaste a nu fi avut instrumente concrete de a veghea la respectarea statului de drept, desi tratatul unional ii traseaza acest atribut esential.
Cu toate acestea, comisarul Reding a luat pozitie in mai multe randuri pe tema pretinselor atentate ”sistemice” la adresa statului de drept in Romania, fara sa aiba la indemana instrumente corespunzatoare pentru a-si forma o asemenea convingere, de vreme ce asemenea instrumente sunt stabilite doar acum.
Mai mult, in ciuda scrisorilor pe care personal le-am trimis doamnei comisar, domnului Barroso si tuturor membrilor PE, prin care explicam pe larg, cu argumente juridice, actiunile autoritatilor romanesti care au fost nominalizate de comisarul Reding drept ‘incalcari ale statului de drept’, aceste argumente nu au fost luate in consideratie si nici nu ni s-au solicitat explicatii, inainte ca Romania sa fie criticata. A fost mult mai simplu, probabil, ca doamna comisar sa isi mentina un punct de vedere format in lipsa unui mecanism institutional european, sa “isi foloseasca imaginatia”, cum singura recunoaste, pentru a condamna, din nou, stereotipic, as spune, Romania.
Consider ca noul mecanism pus in functiune de CE este unul util, care, daca va fi folosit in mod corect si nediscriminatoriu, cum se promite, va duce la imposibilitatea ca Romania sa mai joace rolul tapului ispasitor sau pe cel al elevului vesnic pus la colt de catre unele autoritati europene, care si-au facut un obicei din aceasta.