Iei antibiotice? Află care sunt alimentele ce trebuiesc consumate în timpul tratamentului
Asa cum se intampla cu mai toate medicamentele sau remediile pe care le folosesti in exces, utilizarea de antibiotice prelungita a rezultat in dezvoltarea unei rezistente la mai toate aceste produse curative. Se mai intampla ca antibioticele sa nu ne imbunatateasca sanatatea, iar in anumite situatii nefericite este posibil ca ele chiar sa ne imbolnaveasca.
In cazuri rare, aceasta se poate intampla pentru ca antibioticele au efect toxic pentru organismele noastre, insa in general asta se intampla pentru ca aceste medicamente ne omoara bacteriile sanatoase si benefice din stomacul nostru.
Avem nevoie de bacterii pentru a ne proteja sanatatea
Iti vine sa crezi sau nu, dar corpurile noastre contin mai multe bacterii decat celule umane. Chiar si mai ciudat poate parea faptul ca avem nevoie de acele bacterii pentru a ne mentine sanatatea. Organismul nostru stie asta si sustine dezvoltarea bacteriilor care sunt sanatoase pentru organismul nostru.
Un exemplu elocvent in acest sens este laptele matern care contine carbohidrati care nu pot fi digerati de catre stomacul bebelusului, insa pot fi digerate de catre bacterii. In esenta, o mama care alapteaza isi hraneste atat copilul, cat si bacteriile din organismul acestuia.
Ce fac bacteriile din stomac pentru noi?
Unul dintre beneficiile cele mai evidente ale bacteriilor este acela ca ne furnizeaza vitamina K de care avem nevoie. Exista si multe alte beneficii. Flora bacteriana care ne colonizeaza intestinele si pielea ne protejeaza organismele de orice factori patogeni care ne-ar putea face sa ne simtim rau. Bacteriile moarte si pe moarte ne pot parasi intestinele, iar cand asta se intampla, ele trag si apa din intestinele noastre cauzand diareea. In general, diareea dispare in momentul in care incetam administrarea de antibiotice. Uneori, acesti agenti patogeni care ne invadeaza organismul profita de stadiul acesta slabit al florei intestinale si incep sa se dezvolte in interiorul corpului nostru.
Salmonella, de exemplu, poate face asta si din cauza ei diareea mai poate continua pentru inca doua saptamani sau chiar mai mult. Chiar mai rau decat Salmonella este colita cu clostridium difficile sau colita pseudomembranoasa. Aceasta este o specie de bacterii care formeaza spori care pot invada intestinul persoanelor care au consumat antibiotice. Cauzeaza pe langa diaree si sangerari. Pacientii care sufera de colita pseudomembranoasa de multe ori scad in greutate si in anumite cazuri aceasta afectiune poate fi chiar letala. Singurele persoane expuse la riscul dezvoltarii acestei infectii sunt cei care iau antibiotice.
Cum iti poti restaura flora intestinala?
Dupa ce iei antibiotice, restabilirea unei flore intestinale sanatoase nu va fi un proces simplu. Poate dura chiar si 6 luni si va necesita masuri adecvate pentru dezvoltarea bacteriilor sanatoase. Acest lucru poate fi facut prin consumul alimentelor cu culturi vii de bacterii precum iaurtul sau branza cottage, kefirul, produse extrem de folositoare pentru stomac.
Anumite persoane prefera castravetii murati sau varza murata. Aceste alimente inmagazineaza bacterii extrem de benefice pentru intestine, insa multe dintre bacteriile pe care alimentele le contin sunt ucise de catre acizii din stomac. Probioticele pot furniza o doza mai mare de bacterii catre intestine, acolo unde sunt necesare.
Cele mai bune probiotice sunt acele cu rezistenta crescuta la acizi sau cele furnizate sub forma de pastila in capsule cu un invelis protector care se dizolva dupa ce pastila a trecut de stomac si a ajuns in intestin.
Iaurtul
Iaurtul este probabil cel mai faimos probiotic aliment si este cu siguranta unul dintre produsele cele mai recomandate dupa administrarea de antibiotice. Laptele este transformat in iaurt prin procesul de fermentare care foloseste bacteriile probiotice vii, precum Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus.
Mai mult, lactobacilii ca si bifidobacteria sunt uneori adaugate in timpul sau dupa procesul acesta de dezvoltare a culturii de bacterii. Nu toate iaurturile contin bacterii probitice. In general, culturile de probiotice folosite pentru crearea iaurtului raman vii si active si in produsul final, insa pasteurizarea si alte procese folosite pentru prelungirea duratei de valabilitate a iaurtului ar putea omori o parte din bacteriile probiotice sanatoase pentru flora intestinala.
In Statele Unite ale Americii de exemplu, Asociatia Nationala a Iaurtului a creat un logo prin care iaurturile care contin culturi vii si active de bacterii probiotice sa poata fi identificate. Alaturi de iaurt, mai poti consuma si kefir sau sana. Daca inca esti in tratament cu antibiotice, nu le administra in timp ce consumi alimentele sau suplimentele probiotice.
Varza murata
Varza murata este obtinuta prin taierea marunta a verzei care a fost fermentata in sucul propriu de catre o varietate de bacterii producatoare de acid lactic. Conform unui studiu din anul 2007, varza murata cruda poate contine 13 tipuri diferite de bacterii probiotice. In functie de zona verzei murate pe care o mananci poti consuma un anumit soi de bacterii sanatoase pentru stomac, care in schimb iti vor diversifica flora intestinala.
Cu toate acestea, nu orice tip de varza murata este creata in mod egal si nu are efect identic cand vine vorba de restaurarea bacteriilor sanatoase dupa consumul de antibiotice. In multe cazuri, varza murata gasita in magazine, in hipermarketuri a fost tratata termic si pasteurizata si la fel ca in cazul iartului, bacteriile benefice au fost distruse. Din fericire, acest tip de varza mai poate fi gasit si in piata pe la tarani, in cazul in care nu esti fan al productiei de varza murata proprie.
Chiar si asa, recomandarea mea este sa depui un minim efort pentru a-ti prepara varza murata in casa, fiind o metoda simpla si necostisitoare de a te bucura de unul dintre cele mai sanatoase alimente pe care le-ai putea consuma pentru a-ti sustine intestinele dupa consumul de antibiotice.
Usturoiul
Usturoiul contine prebiotice, elementele care ajuta la dezvoltarea, hranirea bacteriilor probiotice. Prebioticele reprezinta carbohidrati non-digerabili care ajuta ca probioticele sa creasca si sa prospere in sistemul digestiv. Prebioticele sunt de fapt “mancarea” probioticelor.
Recomandarile cu privire la cantitatea ideala de prebiotice din dieta variaza, dar in cele mai mutle cazuri, recomandarea este undeva pe la 4-8 grame pentru sprijinul general al sanatatii digestive, 15 grame sau mai mult pentru dezechilibrele sistemului digestiv.
O portie de 3 catei mari de usturoi iti furnizeaza cam 2 grame de prebiotice. Poti foarte bine sa combini un iaurt plin de culturi probiotice cu niste usturoi macinat la care dupa gust adaugi si castravete taiat marunt, un tzatziki care imbina probiotice cu prebioticele si te si hidrateaza.
Migdale
Migdalele sunt benefice pentru bacteriile din stomac atata timp cat nu sunt preparate in vreun fel, intrucat efectele prebiotice sunt pierdute in momentul in care continutul lor de grasimi a fost inlaturat, ceea ce sugereaza ca bacteriile probitice folosesc numari lipidele din migdale pentru a se dezvolta.
Exista si un alt motiv pentru care migdalele sunt unele dintre cele mai eficiente alimente de consumat dupa administrarea de antibiotice: un studiu din 2012 a descoperit faptul camigdalele te pot ajuta sa lupti impotriva infectiilor precum binecunoscuta raceala sau gripa.
Dupa ce iei antibiotice te expui mai mult riscului de a te infecta ca rezultat al sistemului imunitar slabit. Substantele chimice aflate in mod natural in pielea migdalelor imbunatatesc abilitatea celulelor de sange albe sa detecteze virusii si accelereaza abilitatea organismului de a preveni multiplicarea virusilor.
Chiar si dupa ce migdalele au fost digerate in intestine, tot a fost crescut nivelul abilitatii organismului de a se lupta cu virusii.
Consuma alimente alcaline
Bacteriile rele se dezvolta intr-un mediu acid, pe cand bacteriile bune prospera in mediul alcalin. Iti poti alcaliniza alimentatia chiar si in timpul administrari antibioticele, mai ales ca acestea sunt puternic acide. Pentru alcalinizarea dietei tale gandeste verde!
Spirulina in smoothie-uri, legumele cu frunze verzi, conopida, telina, morcovi, castraveti, grapefruit, lime sau lamai (inclusiv suc), suc de merisoare etc. incearca sa le servesti cu o portie mica de proteine (un ou sau niste ton) alaturi de o garnitura de frunze de spanac sau alta leguma cu frunze verzi.
Urzica
Poti adauga si infuzii de urzica sau clorofila pentru modificarea metabolismului bacteriilor intestinale. De asemenea, clorofila stopeaza formarea bacteriilor nocive si reduce formarea scatolilor, substante rezultate din descompunerea proteinelor. sursa: stiripesurse.ro