Coaja de stejar te scapă de diaree

Stejarul este un arbore inalt, viguros, supranumit Regele Padurilor. In fitoterapie, se utilizeaza de la stejar coaja neteda de pe ramurile tinere. Aceasta contine principii amare, tanin, substante pectice, oxalat de calciu, hidrasi de carbon, care confera scoartei de stejar calitati astringente, antiseptice, antidiareice, hemostatice, antiinflamatoare, dezodorizante.

In uz intern, la sate, stejarul se recomanda in diaree severa sub forma de infuzie de coaja maruntita sau din pulbere de ghinda coapta. Si azi, coaja face parte din compozitia ceaiurilor antidiareice.

Extern, sunt bune gargara, spalaturile, cataplasmele, compresele, baile de sezut, infuzia si pulberea din coaja de stejar in caz de arsuri, degeraturi, eczeme exudative, enterite, epitaxis, fistule anale, gingivite, hemoragii diverse, hemoroizi, leucoree, melene, metroragii, seboree, transpiratia excesiva a mainilor si a picioarelor. 

Trebuie evitata administrarea interna pentru ca poate produce tulburari renale si necroza ficatului. Iar aplicatiile externe nu se fac pe suprafete mari.

Din fructul stejarului, ghinda, prajita si macinata, se prepara o cafea care ajuta la normalizarea scaunelor in diaree. Ghinda mai e buna in stari depresive.

Pudra de scoarta de stejar opreste hemoragiile nazale.

Mugurii regleaza functia intestinala si cresc tensiunea arteriala la hipotensivi.

Radacinile tinere si scoarta interna de la stejar sunt cicatrizante si se utilizeaza in diverse afectiuni dermatologice.