Cât de dăunător este aluminiul din antiperspirante

Antiperspirantele sunt nelipsite din viata noastra in sezonul cald. Cu toate astea, aceste produse nu au numai beneficii pentru organismul nostru.

In general, oamenii emit un miros natural al corpului, care difera in functie de informatia genetica a fiecaruia si anumiti factori, cum ar fi modul in care se alimenteaza .Un studiu din 2006 demonstra ca persoanele care au o dieta vegetariana produc un miros mai placut decat cei care mananca carne.

„Pe suprafata pielii se gasesc doua tipuri de glande sudoripare, ecrine si apocrine, iar ambele sunt mai numeroase in axila. Aceste glande incep sa se dezvolte la pubertate, astfel incat majoritatea oamenilor nu emana un miros pana in jurul varstei de 11 sau 12 ani. Glandele ecrine elimina numai apa si sare, nu au nimic de-a face cu mirosul corporal suparator, de acesta fiind responsabil glandele apocrine. Secretia acestora contine, pe langa transpiratia formata din apa si electroliti, grasimi si proteine, ​​care ​​reactioneaza cu bacteriile de la suprafata pielii. Astfel, apare un miros neplacut . 

Aproximativ 1% pana la 3% din populatie sufera de hiperhidroza (transpiratie excesiva). Exista un spectru larg de modalitati de tratament, inclusiv terapii topice (deodorant si antiperspirante) si sistemice (glicopirolat, clonidine sau oxibutinina), iontoforeza, injectii neuroinhibitoare cu toxina botulinica si interventii chirurgicale (simpatectomie toracica)", subliniaza dermatologul Proca Ancuta pentru Gandul.

Antiperspirantele va impiedica sa transpirati. Ele fac acest lucru prin anumite ingrediente, cum ar fi aluminiu si zirconiu, care blocheaza temporar glandele sudoripare. “Numai antiperspirantele sunt capabile sa influenteze activitatea glandelor sudoripare ecrine. in tratamentul hiperhidrozei (transpiratie excesiva), utilizarea sarurilor de aluminiu reprezinta prima optiune. Eficacitatea este bine documentata intr-o varietate de studii. Efectele secundare includ pruritul si, uneori, dermatita de contact iritativa, care poate fi tratata simptomatic si, de obicei, nu necesita intreruperea tratamentului. Utilizatorul trebuie insa sa consulte un medic inainte de a utiliza produsul daca sufera de o boala renala. in cazul acestor persoane, excretia aluminiului din organism poate fi ingreunata datorita insuficientei renale, iar acesta se depune la nivelul oaselor si favorizeaza aparitia osteoporozei sau osteomalaciei, sau la nivelul sistemului nervos, iar aici poate produce modificari comportamentale, neuromotorii, senzoriale sau cognitive", adauga specialistul. 

Deoarece antiperspirantele sau deodorantele sunt aplicate in apropierea sanului si contin ingrediente potential daunatoare, mai multi cercetatori au sugerat o posibila legatura intre utilizarea lor si cancerul de san. “S-a banuit ca aluminiul ar interactiona cu receptorii de estrogeni de la nivelul glandei mamare si astfel ar duce la aparitia unei tumori. Un studiu recent  (2016) a demonstrat ca aluminiul ar avea un efect mutagen. Cu toate acestea, nu exista dovezi stiintifice legate de utilizarea antiperspirantelor si dezvoltarea cancerului de san", precizeaza dermatologul Proca Ancuta pentru Gandul.

Un alt subiect controversat in lumea medicala este legatura dintre aluminiu si boala Alzheimer. Unele cercetari sugerereaza o posibila asociere intre expunerea la aluminiu si boala Alzheimer, in timp ce altele infirma acest fapt. “Un studiu din 2010 sustine ca aluminiul ar putea avea legatura cu boala Alzheimer doar in cazul unei expuneri constante si crescute, in special prin inhalare. Expunerea pulmonara prin inhalare de aluminiu in doze mari poate duce la fibroza, astm, anemie sau encefalopatie, in special la cei care se expun prin natura profesie la praful de aluminiu, oxidul de aluminiu sau bauxita.

in medie, majoritatea oamenilor ingera aproximativ 30-50 miligrame pe zi de aluminiu din alimente. Cei care utilizeaza medicamente, cu sau fara prescriptie medicala, cum ar fi antacidele si aspirinele tamponate, ingera cantitati mai mari, aproximativ cinci grame pe zi.

Scepticii citeaza astfel lipsa unor dovezi epidemiologice in deceniile de cand aceste suspiciuni asupra aluminiului au fost ridicate pentru prima oara si cred ca evitarea celui de-al treilea element, cel mai comun in scoarta Pamantului, aluminiul, este imposibila. Chiar daca oamenii ar renunta la vasele de gatit din aluminiu sau la antiperspirant , metalul omniprezent ar fi in continuare in alimentele pe care le mancam, in apa pe care o bem, chiar si in aerul pe care il respiram", mai spune dermatologul Proca Ancuta.