Câtă igienă este bună pentru sănătate

Dacă nu te speli corect pe mâini şi pe dinţi, rişti să te îmbolnăveşti. La fel şi dacă exagerezi în ceea ce priveşte curăţenia personală sau a locuinţei, atrag atenţia specialiştii. Teama de microbi ne poate afecta şi la nivel psihic, declanşând, la cei cu un fond sensibil, sindromul obsesiv-compulsiv, manifestat printr-o nevoie imperioasă de curăţenie.

O bună igienă a mâinilor previne o varietate de boli. De altfel, 80% din totalitatea infecţiilor se răspândesc prin intermediul mâinilor neigienizate corespunzător. Din păcate, la acest capitol, poporul român stă destul de prost, după cum arată statisticile. Jumătate din populaţie nu se spală pe mâini cu săpun după ce foloseşte toaleta. Or, acesta este unul dintre cele mai frecvente moduri de răspândire a infecţiilor digestive (cu bacteria E. coli sau cu Salmonella), dar şi a hepatitelor A şi E.

Curăţenie strictă în bucătărie şi în baie
Un sfert din microbii din casă care te pot îmbolnăvi sunt concentraţi în baie. Umezeala de aici este un mediu propice de dezvoltare şi de înmulţire a bacteriilor prezente pe scaunul de toaletă, pe chiuvetă, pe robineţi, pe cadă, chiar şi pe periuţele de dinţi. De aceea, este esenţial să faci curat în baie în mod riguros o dată pe săptămână. Şi acarienii, care se „cuibăresc" cel mai adesea în pat şi în şifonier, trebuie îndepărtaţi printr-o igienă corectă a spaţiului de dormit şi de depozitat îmbrăcămintea.

Acarienii pot crea un context propice pentru alergii sau pentru astm bronşic. Astfel, este bine ca, din când în când, să aeriseşti şifonierul, să scoţi hainele din el şi să le igienizezi cu aspiratorul cu abur sub presiune şi să cureţi interiorul şifonierului. Din acelaşi motiv, nu trebuie să laşi lenjeria pe pat mai mult de două săptămâni.Şi în bucătărie se ascund o gamă largă de microbi, care se hrănesc cu resturile alimentare de pe buretele de vase, din chiuvetă şi de pe tocător. Frigiderul poate fi şi el o „casă" prielnică pentru bacterii, dacă nu este curăţat şi igienizat periodic, scrie adevarul.ro.

Una dintre situaţiile în care produsele antibacteriene sunt recomandate este la birou, după ce am folosit tastatura, despre care se spune că ar fi acoperită de mai mulţi microbi decât scaunul toaletei. Cantitatea utilizată trebuie să fie suficientă cât să ne putem igieniza palmele, dosul palmelor şi între degete, până când soluţia se usucă. Dacă se evaporă în mai puţin de 10-15 secunde înseamnă că nu am folosit destul gel. Atenţie, însă! Gelurile antibacteriene nu sunt eficiente imediat după ce am fost la toaletă, neputând elimina eficient reziduurile rămase pe mâini. În această situaţie se recomandă doar spălarea cu apă şi cu săpun.

Germenii pot deveni rezistenţi
Soluţiile antibacteriene pot folosi şi alte substanţe pentru a distruge microbii de pe mâini. Printre acestea se numără benalkonium chloride şi triclosanul. Ele trebuie folosite doar în situaţii-limită, fiindcă excesul de astfel de substanţe poate avea consecinţe negative asupra pielii, dar şi asupra sănătăţii tale, atrag atenţia specialiştii.

Duşurile, nu prea dese
Specialiştii dermatologi recomandă, chiar şi în perioadele caniculare, să nu facem duş de prea multe ori pe zi cu gel sau cu săpun. Produsele de curăţare, chiar şi cele cu consistenţă lăptoasă, distrug flora microbiană „prietenoasă" de pe piele, atunci când sunt folosite în exces. Dacă eliminăm această floră, suntem mai vulnerabili în faţa infecţiilor.

Mediul lipsit de bacterii îi sensibilizează pe copii
Tot mai multe studii realizate în ultimii ani învinuiesc utilizarea excesivă a produselor de curăţat casa pentru creşterea numărului de copii alergici şi astmatici. (DorohoiNews.ro)