Cum te poate îmbolnăvi mâncatul rapid

Consumul rapid al alimentelor poate părea o soluție pentru economisirea timpului, însă acest obicei îți poate afecta grav sănătatea. Deși tulburările digestive, cum ar fi balonarea și gazele, sunt consecințele minore, mâncatul pe fugă poate duce la probleme mult mai serioase. Află de ce este esențial să încetinești ritmul și să te bucuri de mese într-o atmosferă mai relaxată.

În agitația zilnică, cu un program adesea încărcat și haotic, mulți dintre noi aleg să mănânce rapid pentru a câștiga câteva minute în plus. Cu toate acestea, atunci când mâncăm în grabă, nu doar că nu ne permitem să savurăm gustul preparatelor, ci ne punem în pericol sănătatea pe termen lung.

Ce se întâmplă atunci când mănânci rapid
O mare parte din problemele digestive cu care se confruntă omul modern sunt cauzate de obiceiul de a mânca în grabă. Totuși, aceste tulburări nu sunt singurele consecințe ale consumului rapid de alimente. Acest comportament nesănătos poate duce la apariția mai multor simptome neplăcute.

Iată ce se întâmplă când mănânci prea repede:

Balonare și gaze
Un efect imediat al meselor luate în grabă este disconfortul abdominal, cauzat de balonare și gaze. Acest disconfort poate deveni atât de intens încât să provoace dureri abdominale și o vizibilă creștere a dimensiunii abdomenului după masă.

Mâncatul rapid determină o tulburare digestivă cunoscută sub numele de aerofagie, adică înghițirea unor cantități mari de aer în timpul mesei. Acest aer se acumulează în esofagul inferior și stomacul superior. De acolo, poate fi eliminat prin eructații (râgâit) sau poate trece în intestinul subțire și gros, unde se elimină sub formă de flatulență.

Deși mâncatul rapid este o cauză principală a aerofagiei, și alte obiceiuri, precum mestecatul gumei, fumatul sau dezechilibrul microbiomului intestinal, pot contribui la această problemă.

Indigestie
Atunci când mâncăm în grabă, nu mestecăm suficient alimentele, astfel încât acestea ajung în stomac aproape întregi. Drept urmare, stomacul trebuie să producă mai mult acid gastric și să depună un efort suplimentar pentru a digera alimentele.

Excesul de acid gastric poate irita mucoasa stomacului, ducând la arsuri și indigestie. Acidul poate, de asemenea, să se deplaseze în esofag, provocând simptome de reflux gastroesofagian. Acestea pot include:
- senzație de arsură;
- gust amar sau acru;
- greață;
- eructații frecvente;
- senzație de plenitudine;
- dureri sau disconfort în partea superioară a abdomenului.

Creștere în greutate
Mâncatul rapid te poate face să consumi mai multe alimente decât are nevoie corpul tău, deoarece durează aproximativ 20 de minute până când creierul transmite semnalele de sațietate. Astfel, este ușor să depășești necesarul caloric înainte de a te simți sătul.

Pe termen lung, aceste calorii în exces duc la creșterea în greutate. Un studiu care a analizat 23 de cercetări a arătat că persoanele care mănâncă repede au de două ori mai multe șanse să devină obeze, în comparație cu cele care mănâncă încet. Alte studii au demonstrat că bărbații și femeile supraponderali au consumat mai puține calorii atunci când și-au redus ritmul de alimentație.

Rezistență la insulină și diabet
Mâncatul rapid poate favoriza apariția rezistenței la insulină, conform unor cercetări. Atunci când consumi alimente în grabă, nivelul de zahăr din sânge (glucoză) crește brusc, iar pancreasul trebuie să producă o cantitate mare de insulină pentru a controla glicemia. Insulina este hormonul care ajută glucoza să pătrundă în celule, unde este transformată în energie.

Un exces de insulină poate determina scăderea sensibilității celulelor la acest hormon, fenomen cunoscut sub numele de rezistență la insulină, care poate duce la prediabet și, în cele din urmă, la diabet de tip 2.

De asemenea, aportul excesiv de calorii, frecvent întâlnit la cei care mănâncă pe fugă, contribuie la acumularea de grăsime corporală, un alt factor de risc pentru rezistența la insulină. Studiile arată că persoanele care mănâncă rapid au de 2,5 ori mai multe șanse să dezvolte diabet de tip 2 comparativ cu cei care mănâncă mai lent.

Boli cardiovasculare
Cercetările indică și o legătură între mâncatul rapid și un risc crescut de sindrom metabolic, care cuprinde o serie de factori de risc precum:
- hipertensiune arterială;
- nivel crescut al glicemiei;
- trigliceride ridicate;
- colesterol HDL scăzut (colesterolul bun);
- circumferință mare a taliei.

Acești factori, individual sau asociați, cresc semnificativ riscul de boli cardiovasculare.

Cum să renunți la mâncatul rapid
Deși poate părea dificil să încetinești ritmul atunci când ești grăbit sau foarte înfometat, încetinirea mesei este esențială pentru o digestie mai bună, prevenirea creșterii în greutate și pentru a te bucura cu adevărat de alimente. Iată câteva tehnici care te pot ajuta să îți schimbi acest obicei:
- Lasă furculița jos între înghițituri. Acest gest îți permite să mesteci mai bine și să savurezi fiecare mușcătură.
- Evită să mănânci în fața ecranelor. Televizorul, computerul sau telefonul te pot face să mănânci rapid și inconștient, crescând riscul de a consuma mai mult decât ai nevoie.
- Planifică mesele. Nu lăsa să treacă mai mult de 4 ore între mese pentru a evita să mănânci prea repede din cauza senzației de foame intensă.
- Mestecă bine. Ideal ar fi să mesteci fiecare înghițitură de 20-30 de ori.
- Consumă alimente bogate în fibre. Fructele și legumele necesită mai mult timp pentru a fi mestecate și sunt foarte sățioase.
- Nu mânca singur. A lua masa cu alții te poate face mai conștient de ritmul în care mănânci.
- Savurează fiecare mușcătură. Fii atent la gustul și textura alimentelor și ia-ți timp pentru a aprecia aromele.