Boala gingiilor. Simptome, cauze și tratamente
Boala gingiilor – cunoscuta si sub denumirea de boala parodontala, este o afectiune inflamatorie care afecteaza tesuturile din jurul unui dinte si este cauza principala a pierderii dintilor. Dupa ce se instaleaza, toxinele produse de bacterii afecteaza tesutul conjunctiv si oasele dintilor, distrugandu-le si favorizand pierderea dintilor.
Atentie la semne! Gingivita este o infectie bacteriana a tesuturilor din gura si potential precursor pentru boala gingiilor. Pe masura ce o infectie a gingiilor progreseaza, osul tinde sa se retraga; gingiile pot sau nu sa se retraga. In unele cazuri, radacina dintelui devine expusa, provocand uneori sensibilitatea dintelui. Mai mult, se poate produce puroi si se pot forma buzunare intre gingie si dinte.
Recesiunea osoasa nu este vizibila cu ochiul liber si, lasata netratata, poate contribui la pierderea dintilor. Este important sa vizitati medicul stomatolog pentru examinari si curatari dentare profesionale si pentru a identifica boala gingiilor.
Boala gingiilor: semne comune la care sa fii atent
Boala gingiilor are urmari grave asupra dintilor, daca nu este tratata, ducand in finala la mobilizarea si pierderea acestora. Gingivita este o prima faza a bolii gingiilor, dar pentru ca nu este dureroasa, majoritatea oamenilor nu urmeaza tratamentul necesar.
Exista cateva semne de alarma, pe care nu ar trebui sa le ignorati. De exemplu, sangerarea gingiilor in timpul periajului dentar sau in alte contexte, gingii sensibile, rosii sau umflate. Respiratia urat mirositoare sau aparitia unor spatii intre dinti sunt alte semne care dau de gandit.
Cauzele ale bolii gingiilor
Boala gingiilor poate fi prevenita prin mentinerea unei igiene riguroase. Daca placa nu este indepartata prin practici zilnice de igiena dentara si curatari dentare profesionale regulate, bacteriile se pot instala. Ele pot provoca gingivita, care poate duce la aparitia bolii gingivale.
Boala gingiilor poate fi cauzata si de modificari organice din gura. De exemplu, modificarile care apar in metabolism si nivelurile hormonale in timpul sarcinii, pubertatii si menopauzei pot afecta echilibrul organic in gura.
De asemenea, boli grave care afecteaza capacitatea organismului de a produce zahar (cum ar fi diabetul sau bolile de rinichi) pot contribui la boala parodontala. Mai mult, studiile au gasit o asociere intre anumite boli (inclusiv diabet, accident vascular cerebral si atac de cord) si boala gingiilor.
In cele din urma, medicamentele utilizate pentru a trata afectiunile medicale pot face gingiile mai sensibile la bacterii. Unele medicamente care produc efecte secundare orale – de exemplu, sindromul gurii uscate (xerostomia) pot contribui la reducerea salivei, si eventual la boala gingiilor. Varstnicii pot fi mai susceptibili la xerostomie din cauza reducerii naturale a fluxului salivar asociat varstei.
Tratamente
Exista o serie de tratamente disponibile pentru bolnavii de boli gingivale, fiecare dintre acestea variaza in functie de gravitatea afectiunii. Pentru a determina tratamentul care se potriveste cel mai bine nevoilor dumneavoastra, medicul stomatolog va evalua amploarea daunelor. O evaluare a igienei dentare va determina daca placa este indepartata zilnic.
In continuare, tartrul trebuie indepartat printr-o curatare profesionala si, uneori, prin proceduri suplimentare. Un anestezic local poate fi administrat in timpul acestor proceduri. De asemenea, medicul stomatolog poate administra antibiotice pentru a elimina bacteriile ce-si fac adapost in „buzunarele” create intre gingie si dinte. Vi se poate recomanda folosirea zilnica a apei de gura medicinale ca parte obisnuita a regimului de acasa.
Boala gingiilor si regenerarea tesuturilor
Daca osul a fost distrus, stomatologul dumneavoastra poate folosi o tehnica numita regenerare tisulara. Aceasta presupune altoirea osului pentru a oferi o sansa mai buna de recrestere osoasa. Pentru a intari gingiile subtiri, se pot utiliza si grefe de tesuturi moi. Regenerarea tesuturilor ghidate implica inserarea unei membrane pentru a ajuta la procesul de regenerare osoasa. Acest lucru este uneori util in timpul operatiei parodontale.
In unele cazuri, interventia chirurgicala poate face parte din planul de tratament pentru a preveni pierderea dintilor care rezulta din boala gingiilor. Chirurgia parodontala a clapelor poate fi efectuata pentru a reduce decalajul buzunarului dintre dinti si gingii. Daca osul maxilarului are cratere care adapostesc bacterii, osul poate fi redimensionat prin chirurgie osoasa pentru a elimina craterele si pentru a preveni recolonizarea viitoare a cresterii bacteriilor. Terapia cu laser poate fi utilizata pentru a reduce dimensiunea buzunarului. Cu toate acestea, nu exista dovezi definitive care sa sustina ideea ca terapia cu laser ajuta la refacerea tesutului conjunctiv deteriorat.